Mai multe oportunități pentru exportatori. Se aplică prevederile Acordului Central European de Comerț Liber

Începând cu 1 februarie 2023, în cadrul comerțului preferențial cu părțile Acordului Central European de Comerț Liber (CEFTA) Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și Kosovo), se aplică regulile de origine tranzitorii privind originea preferențială a mărfurilor, în paralel cu prevederile Convenției regionale cu privire la regulile de origine Pan-Euro-Mediteraneene (PEM), anunță Serviciul Vamal (SV).

Potrivit SV, în așteptarea revizuirii Convenției PEM, majoritatea părților contractante PEM, inclusiv părțile CEFTA, Uniunea Europeană (UE) și Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) au decis aplicarea regulilor tranzitorii la nivel bilateral. Noile reguli sunt mai flexibile și se referă atât la reducerea sarcinii administrative din partea autorităților vamale, cât și la simplificarea comerțului, oferirea mai multor oportunități și flexibilitate exportatorilor să devină mai competitivi pe alte piețe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Convenția PEM este un acord internațional care are ca scop stabilirea unui set unic de reguli privind originea mărfurilor. Părțile Contractante PEM au început discuțiile privind revizuirea Convenției în 2013, în vederea ajustării acesteia la realitatea economică. Din motiv că în 2019 nu s-a reușit adoptarea în unanimitate a convenției revizuite, majoritatea părților contractante PEM au decis să aplice regulile revizuite în avans, la nivel bilateral. În prezent, cele două seturi de reguli (regulile de origine PEM inițiale și regulile tranzitorii) vor fi aplicate în paralel, iar agenții economici vor putea alege care reguli de origine să aplice.

Această nouă etapă a comerțului preferențial în cadrul CEFTA are scopul de a facilita la maxim circuitul liber de mărfuri, prin reducerea birocrației administrative și creșterea volumului comerțului

#reguli de origine tranzitorii #facilitati #SV #oportunitati #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.