Creditorii nu iartă datoriile! Capcana creanțelor în care a căzut Apă Canal

Într-un comunicat de presă au ieșit la iveală mai multe datorii pe care le are Apă Canal pe lângă cele la curent electric.

Astfel, din cauza majorărilor de preț, începând cu luna mai 2022, facturile pentru energia electrică au depășit media lunară a cheltuielilor pentru energia electrică acoperită de tarifele aprobate în anul 2017, iar cele mai mari facturi au fost pentru luna noiembrie și decembrie, în valoare totală de 21,1 mil. lei și, respectiv, 27,2 mil. lei fără TVA. De aici s-a format și datoria enormă față de „Premier Energy”, care la data de astăzi, 06.02.2023, constituie 65,8 mil. lei, la care se adaugă penalitatea înaintată în sumă de 0,24 mil. lei.

La fel, a crescut serviciul datoriei față de BERD și BEI, în total până la 78,6 mil. lei, iar serviciul datoriei față de băncile locale a constituit peste 40 mil. lei. Deși serviciul total al datoriei față de instituțiile financiare a fost de peste 118 mil. lei, iar investițiile în afara celor finanțate în cadrul proiectelor cu finanțare din exteriorul țării, doar contractate de la terți, au constituit 16,1 mil. lei.

Începând cu luna ianuarie 2022, pentru S.A. „Apă-Canal Chișinău” a fost aprobat tariful de 1 479 lei/Gcal, ca includea cheltuieli pentru gazele naturale în mărime de 32,27 mil. lei/an sau 6,45 mil. lei fără TVA în medie pentru o lună din sezonul de încălzire. Iar în tariful de 3 134 lei/Gcal în vigoare începând cu 01.11.2022, componenta gazelor naturale constituia 58,38 mil. lei/an sau 11,68 mil. lei fără TVA în medie pentru o lună din sezonul de încălzire. De aici s-a format și datoria enormă față de „Moldovagaz”, care la data de astăzi, 06.02.2023, constituie 30,53 mil. lei.

Astăzi, 7 februarie, este ultima zi în care Apă Canal urma să găsească o soluție pentru soluționarea datoriilor la energie electrică. În caz contrar compania a fost avertizată că va rămâne fără energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #datorii #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.