Tinerii pleacă din ţară, iar numărul bătrânilor creşte! Sistemul de pensii, bomba cu ceas care amenință Moldova

07 Feb. 2023, 12:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 12:31 // Actual //  bani.md

Presiunea pe sistemul de pensii este una enormă. În 1990 erau 1 milion și 510 mii de oameni care munceau pentru 580 de mii de pensionari. Raportul era de aproape 3 angajați la un pensionar. După, a urmat o scădere dramatică a numărului de lucrători, ca în 2000 să ajungă la 697 de mii de angajați la 518 mii de pensionari. A urmat o continuă scădere, iar în 2010 s-a ajuns la 598 de muncitori pentru 461 de mii de pensionari, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, după 2010 și până în 2022, în Republica Moldova, numărul angajaților practic a rămas stabil, circa 600 de mii, iar cât privește numărul pensionarilor, el a crescut de la 461 de mii în 2010 la 525 de mii în 2022. Ca rezultat, astăzi avem 1,2 lucrători la un pensionar. Însă, pe lângă pensionarii după limita de vârstă, mai sunt și alte grupuri de pensionari. Astfel, presiunea pentru angajații din sectorul real al economiei este și mai mare.

Economistul susține că dacă nu sunt salarii și dacă salariile nu cresc, Guvernul nu poate plăti pensii. Din nefericire, sistemul moldovenesc de pensionare, practic nu se poate întreține, și este menținut în baza transferurilor de la bugetul de stat. În perioada 2003-2008 primea de la bugetul de stat circa 15%. Din 2015 și până în 2020 statul a alocat 35% din buget sistemului de protecție socială. În 2021 – 40,1%, iar în 2022 – 44,3%. „Practic noi suntem nevoiți să luăm bani de la investiții, de la întreținerea sistemului de educație, de la toate cheltuielile publice necesare pentru a-i aloca sistemului de protecție socială”, a menționat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în condițiile în care în Republice Moldova gradul de îmbătrânire al populației crește constant și se apropie de 25%, din cauza migrației populației, în special a celei tinere, nu mai poate fi întreținut sistemul de protecție socială, astfel acest lucru se face din contul cheltuielilor menite să dezvolte țara. Dacă nu vor fi identificate măsuri de menținere a populației acasă, nemaivorbind de întoarcerea celor plecați, Republica Moldova riscă să ajungă în incapacitatea de a menține sistemul de protecție socială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.