TOP 5 cele mai aglomerate aeroporturi din Europa în 2022

Traficul pe aeroporturile din Europa aproape s-a dublat în 2022, în ritm anual, dar rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei, a anunţat marţi ACI Europe, o organizaţie care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 55 de ţări europene, transmite Reuters.

Traficul a crescut anul trecut cu 98% faţă de 2021, la 1,94 miliarde de pasageri, dar încă este cu 21% sub nivelul din 2019, înaintea pandemiei, doar 27% din aeroporturile continentului redresându-se deplin, a apreciat ACI Europe.

Cele mai aglomerate cinci aeroporturi din Europa – unde traficul a crescut cu 114% în 2022, dar a fost cu 22,6% sub nivelul din 2019 – sunt, conform ACI Europe:

Istanbul;
Londra Heathrow;
Paris Charles De Gaulle;
Amsterdam Schiphol;
Madrid;

Potrivit sursei citate, în TOP a intervenit o schimbare faţă de 2021, când top cinci era dominat de Turcia şi Rusia.

Printre cele care s-au redresat complet, ajungând la nivelul din 2019, sunt aeroporturile mai mici şi regionale (în proporţie de 90%), datorită cererii ridicate pentru vacanţe, a prezenţei operatorilor aerieni low-cost şi expunerii limitate sau fără expunere la Asia, în timp ce aeroporturile din Kazahstan şi Armenia au beneficiat de pe urma majorării traficului din Rusia.

#cele mai aglomerate #Aeroport #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte american Donald Trump a lansat un nou atac economic la adresa Uniunii Europene, cerând statelor membre să cumpere energie din SUA în valoare de 350 miliarde de dolari – o sumă care depășește capacitatea totală de export a Statelor Unite în domeniul energetic și echivalează cu întreaga valoare a exporturilor SUA către UE într-un an, scrie Politico.

Declarația a fost făcută în contextul refuzului lui Trump de a accepta propunerea Comisiei Europene privind eliminarea reciprocă a tarifelor pentru bunurile industriale. În schimb, el a condiționat relaxarea tarifelor de achiziții masive de energie: „Deficitul comercial cu UE este de 350 miliarde de dolari și trebuie să dispară rapid. Un mod simplu și rapid este ca ei să ne cumpere resursele energetice… Putem scăpa de acest deficit într-o săptămână.”

Întrebat dacă oferta europeană privind eliminarea taxelor industriale este suficientă pentru a renunța la taxa de 20% asupra importurilor din UE, Trump a răspuns sec: „Nu, nu este suficient.”

Totuși, potrivit Biroului de Analiză Economică al SUA, deficitul real de bunuri al Statelor Unite în comerțul cu Uniunea Europeană în 2024 a fost de 235,6 miliarde dolari, nu 350 miliarde. În același an, exporturile americane de energie (petrol și gaze) către UE au însumat doar 81,1 miliarde de dolari – de 4,3 ori mai puțin decât solicită Trump.

Mai mult, valoarea totală a exporturilor de energie ale SUA către întreaga lume în 2024 a fost de 315 miliarde dolari, conform datelor oficiale – ceea ce face cererea lui Trump nerealistă din punct de vedere logistic și economic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită pentru un acord echitabil, dar a avertizat că blocul comunitar își va apăra interesele prin măsuri de retorsiune dacă Trump impune tarife unilaterale. UE pregătește deja o listă de mărfuri americane care vor fi taxate cu 25%, ca reacție la taxele impuse anterior de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Trump a mai cerut în trecut creșterea importurilor europene de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, dar, potrivit unor surse europene citate de Politico, Washingtonul nu a demonstrat real interes pentru negocieri concrete, blocând discuțiile la nivel birocratic.

Interesant este că suma de 350 miliarde de dolari nu apare pentru prima dată în retorica lui Trump – el a invocat aceeași cifră atunci când a afirmat că SUA au oferit ajutor Ucrainei în această valoare, deși datele oficiale arată că asistența totală americană pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 125,5 miliarde de dolari.

Declarațiile lui Trump vin pe fondul intensificării poziționărilor comerciale și geopolitice ale SUA înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, unde fostul lider republican își propune revenirea la Casa Albă cu o agendă economică agresivă și protecționistă.