Avertismentele se adună: Lupta cu inflaţia nu s-a încheiat

09 Feb. 2023, 08:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Feb. 2023, 08:32 // Actual //  bani.md

Consumatorii din întreaga lume vor plăti şi mai mult pe produse alimentare în acest an decât în 2022, avertizează retailerii, firmele din sectorul produselor de larg consum şi investitorii, potrivit Reuters.

Asta în cazul în care costurile materiilor prime nu vor scădea sau reorientarea către produse marcă proprie nu va accelera.
Retailerii şi producătorii de bunuri de larg consum sunt prinşi în negocieri dure privind preţurile de peste un an, tensiunile începând să apară în 2021 în urma perturbărilor de la nivelul lanţurilor de aprovizio­nare. De atunci, totul s-a transformat într-o luptă având legătură cu costurile ridicate la materii prime şi energie generate de războiul din Ucraina, scumpirea alimentelor de bază exacerbând o criză a costurilor de trai în Europa.

Mark Schneider, CEO-ul Nestlé, cel mai mare grup din sectorul ali­men­tar la nivel mondial, a declarat recent că acesta va fi nevoit să majo­reze în continuare preţurile produ­selor sale alimentare pentru a com­pensa costurile ridicate de producţie pe care nu le-a transmis deocamdată mai departe către consumatori.
Tineke Frikkee, manager de portofoliu la Waverton Investment Management, se aşteaptă ca şi Unilever să majoreze preţurile în 2023, deşi selectiv.

Producătorii din sectorul bunu­rilor de larg consum vor continua să majoreze preţurile până când îşi vor redresa profitabilitatea, anticipează Bruno Moneyne, analist la Bernstein.

„Doar o accelerare a reorientării consumatorilor către produse private label şi o scădere în continuare a preţurilor materiilor prime ar putea schimba lucrurile“.
În zona euro, aşteptările consu­matorilor privind inflaţia au urcat din nou uşor în decembrie, relevă un sondaj realizat de Banca Centrală Europeană, indicând că majorările de dobânzi din ultima vreme şi preţurile în scădere ale energiei nu au temperat încă temerile legate de scumpiri.
BCE a majorat dobânzile cu 3% din iulie şi a promis o nouă majorare de 50 de puncte de bază în martie, în încercarea de a restricţiona econo­mia suficient pentru a îmblânzi aştep­tările privitoare la inflaţie.

Problema este că atunci când aş­teptările se menţin ridicate, angajaţii şi companiile îşi ajustează comporta­mentul legat de stabilirea salariilor, făcând sarcina BCE de a readuce in­fla­ţia la ţinta de 2% şi mai grea.

Din SUA, preşedintele băncii cen­trale americane Jay Powell a aver­tizat că îmblânzirea inflaţiei va necesita o „perioadă semnificativă de timp“, potrivit Financial Times.

Powell a declarat că Fed-ul ar putea fi nevoit să majoreze dobânzile mai mult decât se aşteaptă investitorii pentru că îmblânzirea inflaţiei va lua o perioadă semnificativă de timp având în vedere datele solide de pe piaţa muncii.

Ultimele date au indicat o creştere surprinzătoare a numărului de noi locuri de muncă în ianuarie, ceea ce sugerează că Fed-ul ar putea fi obligat să meargă mai departe cu înăsprirea politicii monetare pentru a „răci“ economia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Sept. 2026, 10:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondul american de investiții Carlyle a primit aprobarea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA pentru a achiziționa afacerile internaționale ale companiei petroliere ruse sancționate Lukoil. Tranzacția mai are însă nevoie de aprobarea finală a administrației Trump, relatează Financial Times.

Decizia a fost amânată în urma unei evaluări interinstituționale la care au participat Consiliul Național de Securitate, Departamentul de Stat și Departamentul Energiei al SUA. Financial Times, citând persoane familiarizate cu procesul, scrie că dosarul a rămas blocat pentru o perioadă.

Potrivit reprezentanților Carlyle, preluarea activelor Lukoil ar putea contribui la reducerea presiunilor de pe piețele energetice globale, prin controlul asupra unor importante capacități de rafinare din Europa și, implicit, prin creșterea producției de benzină și motorină. Lukoil deține rafinăria Neftohim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria, rafinăria Petrotel din România și o participație de 45% la o rafinărie din Zeeland, Țările de Jos.

Lukoil a convenit în ianuarie 2026 să-și vândă majoritatea activelor internaționale către Carlyle, la aproximativ trei luni după ce compania rusă a fost inclusă pe lista sancțiunilor SUA în contextul războiului declanșat de Moscova în Ucraina. Între timp, OFAC a prelungit în repetate rânduri licența care permite negocierile privind achiziția activelor internaționale ale Lukoil, ultima prelungire fiind valabilă până pe 22 octombrie.

În luna martie, Lukoil a raportat deprecieri ale activelor sale externe în valoare de 1,66 trilioane de ruble rusești, echivalentul a aproximativ 20 de miliarde de dolari sau 17 miliarde de euro, pe fondul sancțiunilor americane.

Lukoil are o prezență importantă și în Europa de Sud-Est, unde operează o rețea de peste 800 de stații de distribuție în Bulgaria, România, Serbia, Croația, Muntenegru, Republica Moldova și Macedonia de Nord.