Doborârea avionului Malaysia Airlines. Acuzațiile grave aduse Rusiei de Australia. Rolul pe care l-ar fi jucat Putin

Australia a denunţat joi obstacolele ruseşti în calea anchetei internaţionale lansate cu privire la zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines doborât deasupra Ucrainei în 2014, reiterându-şi hotărârea de a trage Moscova la răspundere, notează AFP.

Echipa de anchetă a anunţat miercuri că îşi suspendă investigaţiile în absenţa unor „dovezi concludente”, declarând în acelaşi timp că există „indicii puternice” că preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat personal furnizarea sistemului de rachete care a doborât avionul.

Avionul Boeing 777 a fost doborât deasupra Ucrainei în 2014, pierzându-şi viaţa toate cele 298 de persoane aflate la bord, dintre care 196 de cetăţeni olandezi, 43 de malaezieni şi 38 de australieni.

Şefa diplomaţiei de la Canberra, Penny Wong, şi procurorul general al Australiei, Mark Dreyfus, au subliniat, joi, că Rusia a încercat în mod repetat să contracareze ancheta, făcând „imposibilă” colectare de probe.
„Invazia ilegală şi imorală a Ucrainei de către Rusia şi lipsa acesteia de cooperare cu ancheta au făcut imposibile eforturile de anchetă în curs şi colectarea de probe în acest moment”, au menţionat ei într-o declaraţie comună.

Cei doi responsabili au ţinut să adauge că Australia „va cere socoteală Rusiei pentru rolul său în prăbuşirea avionului civil”.
Australia şi Ţările de Jos au angajat o procedură împotriva Rusiei la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, o agenţie a Naţiunilor Unite cu puteri executive limitate.
În noiembrie anul trecut, un tribunal olandez a condamnat în lipsă la închisoare pe viaţă trei persoane – doi ruşi şi un ucrainean – pentru rolul lor în doborârea zborului MH17.
Cei trei indivizi – ruşii Igor Ghirkin şi Serghei Dubinski şi ucraineanul Leonid Harcenko – sunt în continuare în libertate şi este puţin probabil să-şi ispăşească pedeapsa cu închisoare pe viaţă.

Rusia a negat orice implicare şi a respins verdictul tribunalului pronunţat în 2022, considerându-l „scandalos” şi motivat politic.
Familiile victimelor s-au declarat dezamăgite după anunţul despre suspendarea anchetei.
„Sperăm în continuare, dar nu prea ne bazăm pe asta”, a declarat Piet Ploeg, preşedintele fundaţiei MH17, care şi-a pierdut fratele, cumnata şi nepotul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#catstrofa #avion #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.