Doborârea avionului Malaysia Airlines. Acuzațiile grave aduse Rusiei de Australia. Rolul pe care l-ar fi jucat Putin

Australia a denunţat joi obstacolele ruseşti în calea anchetei internaţionale lansate cu privire la zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines doborât deasupra Ucrainei în 2014, reiterându-şi hotărârea de a trage Moscova la răspundere, notează AFP.

Echipa de anchetă a anunţat miercuri că îşi suspendă investigaţiile în absenţa unor „dovezi concludente”, declarând în acelaşi timp că există „indicii puternice” că preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat personal furnizarea sistemului de rachete care a doborât avionul.

Avionul Boeing 777 a fost doborât deasupra Ucrainei în 2014, pierzându-şi viaţa toate cele 298 de persoane aflate la bord, dintre care 196 de cetăţeni olandezi, 43 de malaezieni şi 38 de australieni.

Şefa diplomaţiei de la Canberra, Penny Wong, şi procurorul general al Australiei, Mark Dreyfus, au subliniat, joi, că Rusia a încercat în mod repetat să contracareze ancheta, făcând „imposibilă” colectare de probe.
„Invazia ilegală şi imorală a Ucrainei de către Rusia şi lipsa acesteia de cooperare cu ancheta au făcut imposibile eforturile de anchetă în curs şi colectarea de probe în acest moment”, au menţionat ei într-o declaraţie comună.

Cei doi responsabili au ţinut să adauge că Australia „va cere socoteală Rusiei pentru rolul său în prăbuşirea avionului civil”.
Australia şi Ţările de Jos au angajat o procedură împotriva Rusiei la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, o agenţie a Naţiunilor Unite cu puteri executive limitate.
În noiembrie anul trecut, un tribunal olandez a condamnat în lipsă la închisoare pe viaţă trei persoane – doi ruşi şi un ucrainean – pentru rolul lor în doborârea zborului MH17.
Cei trei indivizi – ruşii Igor Ghirkin şi Serghei Dubinski şi ucraineanul Leonid Harcenko – sunt în continuare în libertate şi este puţin probabil să-şi ispăşească pedeapsa cu închisoare pe viaţă.

Rusia a negat orice implicare şi a respins verdictul tribunalului pronunţat în 2022, considerându-l „scandalos” şi motivat politic.
Familiile victimelor s-au declarat dezamăgite după anunţul despre suspendarea anchetei.
„Sperăm în continuare, dar nu prea ne bazăm pe asta”, a declarat Piet Ploeg, preşedintele fundaţiei MH17, care şi-a pierdut fratele, cumnata şi nepotul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#catstrofa #avion #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom