Doborârea avionului Malaysia Airlines. Acuzațiile grave aduse Rusiei de Australia. Rolul pe care l-ar fi jucat Putin

Australia a denunţat joi obstacolele ruseşti în calea anchetei internaţionale lansate cu privire la zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines doborât deasupra Ucrainei în 2014, reiterându-şi hotărârea de a trage Moscova la răspundere, notează AFP.

Echipa de anchetă a anunţat miercuri că îşi suspendă investigaţiile în absenţa unor „dovezi concludente”, declarând în acelaşi timp că există „indicii puternice” că preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat personal furnizarea sistemului de rachete care a doborât avionul.

Avionul Boeing 777 a fost doborât deasupra Ucrainei în 2014, pierzându-şi viaţa toate cele 298 de persoane aflate la bord, dintre care 196 de cetăţeni olandezi, 43 de malaezieni şi 38 de australieni.

Şefa diplomaţiei de la Canberra, Penny Wong, şi procurorul general al Australiei, Mark Dreyfus, au subliniat, joi, că Rusia a încercat în mod repetat să contracareze ancheta, făcând „imposibilă” colectare de probe.
„Invazia ilegală şi imorală a Ucrainei de către Rusia şi lipsa acesteia de cooperare cu ancheta au făcut imposibile eforturile de anchetă în curs şi colectarea de probe în acest moment”, au menţionat ei într-o declaraţie comună.

Cei doi responsabili au ţinut să adauge că Australia „va cere socoteală Rusiei pentru rolul său în prăbuşirea avionului civil”.
Australia şi Ţările de Jos au angajat o procedură împotriva Rusiei la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, o agenţie a Naţiunilor Unite cu puteri executive limitate.
În noiembrie anul trecut, un tribunal olandez a condamnat în lipsă la închisoare pe viaţă trei persoane – doi ruşi şi un ucrainean – pentru rolul lor în doborârea zborului MH17.
Cei trei indivizi – ruşii Igor Ghirkin şi Serghei Dubinski şi ucraineanul Leonid Harcenko – sunt în continuare în libertate şi este puţin probabil să-şi ispăşească pedeapsa cu închisoare pe viaţă.

Rusia a negat orice implicare şi a respins verdictul tribunalului pronunţat în 2022, considerându-l „scandalos” şi motivat politic.
Familiile victimelor s-au declarat dezamăgite după anunţul despre suspendarea anchetei.
„Sperăm în continuare, dar nu prea ne bazăm pe asta”, a declarat Piet Ploeg, preşedintele fundaţiei MH17, care şi-a pierdut fratele, cumnata şi nepotul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#catstrofa #avion #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.