Prognoze sumbre! Prețul petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari barilul în acest an

12 Feb. 2023, 13:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Feb. 2023, 13:31 // Actual //  bani.md

Preţurile petrolului şi-ar putea relua creşterea în 2023, pe măsură ce cererea chineză îşi va reveni după abandonarea restricţiilor legate de Covid şi în lipsa investiţiilor, care limitează mărirea ofertei, au declarat oficiali ai ţărilor membre ale OPEC pentru Reuters, un număr tot mai mare observând o posibilă revenire la 100 de dolari pe baril, transmite Reuters.

În 2022, preţurile petrolului au depăşit 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014, deoarece cererea s-a redresat în urma ridicării restricţiilor impuse din cauza Covid-19 în mare parte din lume, iar invadarea Ucrainei de către Rusia a sporit preocupările privind aprovizionarea.

Dar preţul ţiţeiului Brent a încheiat anul aproape de 86 de dolari pe baril, din cauza temerilor de o recesiune globală.

O revenire a preţurilor ţiţeiului la peste 100 de dolari pe baril pentru o perioadă prelungită ar aduce mai multe venituri pentru membrii OPEC, ale căror economii depind în mare parte de veniturile din petrol, şi ar fi un regres pentru economiile industrializate care încearcă să controleze inflaţia şi ratele dobânzilor.

Pentru a sprijini piaţa,  alianţă între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii, săi, inclusiv Rusia, cunoscută sub numele de OPEC+, au convenit în octombrie să reducă producţia cu 2 milioane de barili pe zi, sau cu aproximativ 2% din cererea mondială.

După volatilitatea din 2022, care a adus preţul ţiţeiului Brent aproape de maximul istoric de 147 de dolari pe baril, la scurt timp după începutul războiului din Ucraina, preţul petrolului Brent a crescut uşor în 2023, la puţin peste 86 de dolari, ajutat de planul Rusiei de a reduce producţia în martie.

OPEC şi OPEC+ nu publică prognoze privind preţul petrolului şi nu au o ţintă de preţ.

Oficialii şi miniştrii din OPEC şi OPEC+ sunt adesea reticenţi în a discuta despre direcţia preţurilor.

În rare comentarii publice, făcute pe 8 februarie, reprezentantul naţional al Iranului la OPEC, Afshin Javan, a declarat că preţul petrolului ar putea reveni la aproximativ 100 de dolari în a doua jumătate a anului, adăugând că OPEC+ probabil îşi va menţine politica actuală de producţie la următoarea sa întâlnire.

Reuters a vorbit în privat cu încă cinci oficiali ai OPEC despre perspectiva ca preţul petrolului  să atingă 100 de dolari pe baril.

Dintre aceştia, trei au considerat că preţul petrolului are o probabilitate mai mare de a creşte în 2023 decât de scădere, iar doi au estimat că preţurile se vor întoarce la 100 de dolari pe baril.

”Trebuie spus că umbra crizei energetice va continua să domine lumea şi tendinţa generală a preţurilor globale ale petrolului este de creştere. După părerea mea, revenirea preţului ţiţeiului Brent la peste 100 de dolari la un moment dat în 2023 nu ar fi neaşteptată”, a spus una dintre sursele OPEC.

Consensul în industrie este în prezent pentru preţuri mai mici faţă de 2022. Un sondaj Reuters în rândul a 30 de economişti şi analişti estimează că preţul petrolului Brent va avea o medie de 89,37 dolari pe baril în 2023, în scădere de la 99 de dolari în 2022.

Goldman Sachs şi-a redus prognoza pentru preţul petrolului Brent în 2023 la 92 de dolari pe baril.

Ridicarea bruscă a restricţiilor pentru Covid din China va stimula probabil creşterea cererii de petrol în 2023, după ce s-a estimat că ţara a înregistrat un mic declin în 2022, pentru prima dată în ultimii ani.

Sursele OPEC anticipeazăd, de asemenea, că o lipsă de investiţii va face ca oferta insuficientă să susţină creşterea preţurilor.

Membrii OPEC pompează cu aproape 1 milion de barili pe zi mai puţin decât ţinta lor, conform cifrelor proprii ale grupului şi a altor estimări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:05 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut  în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.