Interzicerea mașinilor pe benzină și motorină provoacă nemulțumiri în UE. Mai multe state se opun

Planul de intezicere a producției de vehicule cu motoare pe benzină și motorină până în anul 2035, provoacă revoltă la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European a aprobat proiectul de reglementare care încurajează producția de vehicule electrice în vederea reducerii la zero a emisiilor de dioxid de carbon. Începând cu anul 2035, autoritățile nu vor mai permite decât vânzarea autovehiculelor electrice noi.

Regulamentul adoptat de Parlamentul European care va duce, în final, la scoate din circulație mașinile cu propulsate de motoare cu benzină și motorină va intra în vigoare în anul 2035. Începând cu anul 2035, autoritățile nu vor mai permite decât vânzarea autovehiculelor electrice noi.

Măsura a provocat reacții în rândul statelor europene, care nu sunt de acord cu oprirea producției de vehicule cu ardere internă. Guvernul Italiei a condamnat planul Parlamentului European și avertizează că va bloca iniţiativa în Consiliul Uniunii Europene, unde este necesară unanimitate.

„Este o decizie nebunească, cu o serie de efecte negative, o decizie luată împotriva industriei şi a angajaţilor italieni şi europeni, cu avantaje totale pentru companiile şi interesele chineze. Este vorba de ideologie, de ignoranţă sau de rea-intenţie? Noi, sper că la nivelul întregului Guvern, vom încerca să ne opunem sau cel puţin să reuşim amânarea”, a declarat Matteo Salvini, vicepremier şi ministru al Infrastructurii şi Transporturilor, conform postului SkyTG24.

Parlamentul European a decis marţi, cu 340 de voturi pentru şi 279 împotrivă, că în Uniunea Europeană nu vor mai putea fi fabricate maşini dotate cu motoare pe ardere internă. Măsura intră în vigoare începând cu anul anul 2035.

Opoziția germană nu susține politica europeană

În decizia pe care a adoptat-o, Parlamentul European nu a ţinut cont nici de obiecţiile Germaniei. Oficialii de la Berlin au cerut includerea posibilităţii fabricării în continuare a motoarelor cu ardere internă pe bază de biocombustibili, carburanţi sintetici sau hidrogen.

Formaţiunea Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU) se opune iniţiativei, iar eurodeputaţii săi au votat împotriva planului. De asemenea, Partidul Liber-Democrat (FDP, liberal), membru al coaliţiei care susţine guvernul cancelarului Olaf Scholz, nu este de acord cu iniţiativa.

„Doar în Germania lucrează 600.000 de oameni în industria motoarelor cu tehnologie de combustie internă, iar locurile lor de muncă sunt expuse riscurilor”, a afirmat politicianul Jens Gieseke (CDU).

El a avertizat asupra riscurilor pentru producţia de autovehicule în Germania şi în Europa, catalogând iniţiativa drept „absurd”, conform site-ului Tagesschau.de. Politicianul a avertizat că sunt promovate vehiculele electrice iar prima consecință va fi că producția de baterii electrice va fi mutată în Statele Unite sau Canada.

Germania acuză UE de politici împotriva autovehiculelor

Hubert Aiwanger, ministrul Economiei din landul Bavaria, a acuzat Parlamentul European şi Guvernul Olaf Scholz de „politici împotriva autovehiculelor”. În opinia sa, măsurile Uniunii Europene par să neglijeze acţiunile stricte în industria aeronautică sau maritimă.

„În realitate, interzicerea motoarelor cu ardere internă nu are obiectivul eliminării dioxidului de carbon din traficul auto. Ideologii sunt preocupaţi cu eliminarea maşinilor şi descurajarea mobilităţii individuale. Nu există altă explicaţie pentru faptul că motoarele ecologice cu ardere internă, propulsate cu biocombustibili sau carburanţi sintetici, sunt eliminate, iar hidrogenul este blocat de politicienii ecologişti şi de Guvernul federal. Cu toate acestea, maşinile pur electrice nu vor fi suficiente pentru a menţine peste 40 de milioane de autoturisme în circulaţie în Germania”, a avertizat Hubert Aiwanger.

Decizia adoptată de Parlamentul European are la bază o inițiativă legislativă a Comisiei Europene. Această măsură va trebui aprobată în aceeaşi formă și de Consiliul Uniunii Europene. Dacă nu va fi aprobată în aceeaşi formă, proiectul va trebui modificat.

#mașini #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.