Regele construcțiilor, îngrijorat că autorizațiile de ridicare a blocurilor nu se mai dau în stânga și în dreapta

În anul 2022 s-au eliberat 3394 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale, în scădere cu 17,6% față de anul 2021. Totodată, au fost eliberate 2301 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 24% față de anul precedent. Totodată, în aceeași perioadă au fost eliberate 1093 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu doar 0,1% față de anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică. Or, Viorel Godea, directorul companiei Lagmar se arată îngrijorat, în condițiile în care domeniul construcțiilor este unul vital pentru economia Republicii Moldova.

„Cu alte cuvinte, asistăm la o înrăutăţire considerabilă a situaţiei în unul din domeniile cheie ale economiei naţionale. Or, domeniul construcţiilor este unul din principalii furnizori de venituri la bugetul de stat. De asemenea, în acest domeniu sunt angajaţi un număr impresionant de muncitori calificaţi şi necalificaţi, iar nivelul de salarizare este unul destul de bun, comparativ cu alte domenii. Ca să nu mai vorbim de rolul social important ce-i revine domeniului construcţiilor”, a explicat Godea pentru Tribuna.

Urmare a diminuării acordării autorizațiilor de construcții, experții imobiliari anticipează menținearea prețului ridicat la apartamente, după ce anul trecut acestea au crescut exponențial și au ajuns în medie la 1000 de euro metrul pătrat pentru locuințele noi și de 800 de euro pentru apartamentele vechi.

Lagmar Impex este una dintre cele mai mari companii de construcții din Capitală. Aceasta dezvoltat numeroase proiecte imobilaire. În 2018 aceasta a fost acuzată că ar colabora cu compania de construcții – Sprint-Mega – a lui Veaceslav Untilă, la acea vreme președinte al Curții de Conturi. La rândul său, Viorel Godea negase acest lucru.

#constrcuctii #lagmar #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Corupția electorală poate fi stopată doar prin implicarea activă a partidelor politice. Liderii și formațiunile politice trebuie să condamne public astfel de practici și să le explice cetățenilor că mita electorală alimentează corupția din țară. Acestea sunt concluziile formulate de invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Nicolae Panfil, director de program la Asociația Promo-LEX, și-a exprimat speranța că, în lupta pentru putere, partidele vor găsi timp să discute cu cetățenii despre integritate, alegeri libere și pericolul influenței din exterior.

„Așteptăm ca și actorii politici să se implice activ, pentru că democrația și mandatele nu vin de la sine, iar voturile nu apar în urne dacă nu ai grijă de alegători… Eu sper mult ca în această campanie partidele politice să meargă și să discute cu cetățenii, să nu lase doar anumiți actori politici ghidați din afară, controlați din Federația Rusă s-și facă mendrele. În ultima campanie electorală au fost două sau trei partide politice care au condamnat public acest fenomen. Alții au preferat să tacă”, a declarat Nicolae Panfil.

Mihail Crivoruncenco, șeful Direcției ordine Publică din cadrul Poliției, a menționat că oamenii legii au fost instruiți să identifice și să prevină faptele de corupere electorală. Potrivit lui, scopul poliției nu este doar sancționarea, ci și prevenirea acestui fenomen.

„Noi desfășurăm activități de prevenire, nu ne bazăm doar pe documentare și reacționare la sesizări. Am lucrat cu cetățenii ca ei să știe că este ilegală transportarea organizată a alegătorilor, fotografierea buletinului de vot sau alte fapte contravenționale la care se referă legea. Am organizat sesiuni de informare cu participarea mai multor actori locali ca mesajele noastre să ajungă la toată lumea”, a precizat Mihail Crivorucenco.

După alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut, peste 200.000 de persoane au intrat în vizorul poliției pentru fapte asociate coruperii electorale. Au fost întocmite peste 20.000 de procese-verbale, iar valoarea totală a amenzilor aplicate depășește 400 de milioane de lei. Conform legislației în vigoare, coruperea electorală pasivă se pedepsește cu amenzi între 25.000 și 37.500 de lei.

Acest produs a fost realizat în cadrul Campaniei „Votează liber și raportează corupția electorală!”, implementate de Asociația Promo-LEX. Materialul a fost realizat cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Conținutul acestui material aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Promo-LEX, ONU, inclusiv a PNUD, a statelor membre ale ONU sau a donatorilor.