Regele construcțiilor, îngrijorat că autorizațiile de ridicare a blocurilor nu se mai dau în stânga și în dreapta

În anul 2022 s-au eliberat 3394 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale, în scădere cu 17,6% față de anul 2021. Totodată, au fost eliberate 2301 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 24% față de anul precedent. Totodată, în aceeași perioadă au fost eliberate 1093 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu doar 0,1% față de anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică. Or, Viorel Godea, directorul companiei Lagmar se arată îngrijorat, în condițiile în care domeniul construcțiilor este unul vital pentru economia Republicii Moldova.

„Cu alte cuvinte, asistăm la o înrăutăţire considerabilă a situaţiei în unul din domeniile cheie ale economiei naţionale. Or, domeniul construcţiilor este unul din principalii furnizori de venituri la bugetul de stat. De asemenea, în acest domeniu sunt angajaţi un număr impresionant de muncitori calificaţi şi necalificaţi, iar nivelul de salarizare este unul destul de bun, comparativ cu alte domenii. Ca să nu mai vorbim de rolul social important ce-i revine domeniului construcţiilor”, a explicat Godea pentru Tribuna.

Urmare a diminuării acordării autorizațiilor de construcții, experții imobiliari anticipează menținearea prețului ridicat la apartamente, după ce anul trecut acestea au crescut exponențial și au ajuns în medie la 1000 de euro metrul pătrat pentru locuințele noi și de 800 de euro pentru apartamentele vechi.

Lagmar Impex este una dintre cele mai mari companii de construcții din Capitală. Aceasta dezvoltat numeroase proiecte imobilaire. În 2018 aceasta a fost acuzată că ar colabora cu compania de construcții – Sprint-Mega – a lui Veaceslav Untilă, la acea vreme președinte al Curții de Conturi. La rândul său, Viorel Godea negase acest lucru.

#constrcuctii #lagmar #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.