(VIDEO) „Congresul civic” a depus actele la CEC. Cine se află pe primele poziții

14 Mai 2021, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Mai 2021, 16:30 // Actual //  MD Bani

Partidul „Congresul civic” a depus astăzi documente la CEC pentru a se înscrie la alegerile parlamentare anticipate, care vor avea loc pe 11 iulie, scrie Realitatea.md. 

La finalizarea procedurii de depunere a setului de documente, Iurie Muntean a spus că lista candidaților pentru deputații formațiunii politice este foarte formată din oameni profesioniști și echilibrați.

Sunt sigur că lista partidului Congresului Civic va provoca o reacție pozitivă din partea societății. Există oameni de diferite profesii și vocații. Aproape jumătate din listă este reprezentată de sexul frumos. Peste 60% sunt candidați din toate regiunile Moldovei”, a spus Muntean.

Liderul formațiunii, Mark Tkaciuk a menționat că majoritatea societății moldovenești ar trebui să aibă în cele din urmă acces la tribuna parlamentară

Societatea moldovenească trebuie ascultată. Și vom face totul pentru asta ”, a spus Tkaciuk.

Amintim că, astăzi a început înregistrarea candidaților la CEC, care doresc să participe la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Printre cei care au depus listele la CEC este Partidul PACE, BECS.

Mai jos căsiți o parte din lista candidaților.

  1. Iurie Muntean
  2. Ala Reajeva
  3. Mark Tkaciuk
  4. Zurab Todua
  5. Mihail Polianski
  6. Anastasia Pavlov
  7. Galina Șelari
  8. Angela Rusu
  9. Raisa Spinovski
  10. Eduard Zlatovcen
  11. Pavel Anton
  12. Igor Doikov
  13. Artur Suhih
  14. Petru Stafi
  15. Iulia Semionova
  16. Alexander Lupașcu
  17. Mihail Burușuc
  18. Tatiana Bujnița-Tricolici
  19. Svetlana Ivanova
  20. Natalia Dașcevici.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.