FOTO Armata ucraineană a primit noi muniții de la unul dintre aliații Rusiei

Noi fotografii distribuite pe rețelele de socializare de soldații ucraineni arată că aceștia au primit un nou lot de muniții din Iran, țară care susține militar Rusia în războiul său împotriva Ucrainei.

Imaginile distribuite de militarii celei de-a 24-a Brigadă Mecanizată a armatei ucrainene arată că aceștia au primit obuze M48 de 120 de milimetri fabricate în Iran. În una dintre fotografii poate fi văzut de asemenea un mortier HM-16, o altă armă de fabricație iraniană.

#Ukraine: One more entry on the list of 🇮🇷 Iranian ammunition types used by the Ukrainian army.
This time M48 120mm HE mortar bombs – here fired from a HM-16 mortar by the troops of the 24th Mechanized Brigade.

Both mortar and mortar bombs are made in Iran. pic.twitter.com/9UDNHD9gSu

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) March 2, 2023

Administratorii paginii Ukraine Weapons Tracker explică faptul că aceste obuze pot fi ușor de identificat datorită culorii lor distincte, marcajelor și modului în care sunt aranjate inelele care ajută la propulsarea lor din armele cu care sunt lansate.

The Iranian M48 can be identified by the distinctive tan colour, arrangement of propellant rings and markings. As we can see, these were made in 2022 – same as the other Iranian ammunition previously documented in Ukraine. pic.twitter.com/c5Y07p1JR3

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) March 2, 2023

Marcajele arată de asemenea că acestea au fost produse în 2022 într-un lot care a ieșit probabil de pe liniile de producție după declanșarea războiului din Ucraina.
„Date fiind cantitățile și tipurile diversificate de muniții și arme iraniene văzute în armata ucraineană, este probabil ca acestea să fi fost cumpărate de Ucraina din Iran prin intermediul unei terțe părți”, mai notează Ukraine Weapons Tracker.

Armata ucraineană folosește mortiere fabricate în Iran

Încă din luna iulie a anului trecut pe rețelele de socializare a apărut o înregistrare video care arăta că soldații ucraineni folosesc mai multe arme fabricate în Iran, imaginile provocând nedumerire la momentul respectiv cu privire la modul în care ar fi putut ajunge în dotarea forțelor armate ale Kievului, ținând cont că Iranul a fost una dintre țările care au refuzat să condamne agresiunea rusească.

În înregistrarea respectivă au putut fi văzute tocmai 4 mortiere HM-16, arma care apare și în una dintre fotografiile apărute acum pe rețelele social media.

Deși strângerea puternică a legăturilor dintre Moscova și Teheran și livrarea de drone kamikaze iraniene forțelor armate ruse avea să vină abia mai târziu, Iranul dăduse în vara anului trecut mai multe semnale puternice că se va alinia cu Rusia în ceea ce propaganda rusă numește războiul împotriva „Occidentului colectiv”.

Pe 22 iunie presa de la Teheran anunța o „strângere” a relațiilor și cooperării dintre Rusia și Iran pe 22 iunie, dată la care ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-a deplasat la Teheran pentru o vizită oficială, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali, printre care și președintele ultraconservator Ebrahim Raisi.

Imaginile apărute pe 14 iulie cu mortierul iranian folosit de soldații Kievului au fost cu atât mai surprinzătoare întrucât ele au fost distribuite la doar câteva zile după ce Statele Unite au acuzat pentru prima oară Iranul că se pregătește să trimită forțelor armate ruse drone pentru a le folosi în războiul dus împotriva Ucrainei.

Iranul, aliatul cu două fețe al Rusiei?

La momentul respectiv se specula că mortierele de 120 de milimetri văzute în înregistrarea în cauză ar fi fost cumpărate de ucraineni de la un contractor independent sau au fost livrate de Statele Unite după ce au fost capturate în timpul luptelor din Orientul Mijlociu împotriva Statului Islamic.

Însă o altă înregistrare video apărută pe rețelele social media în luna septembrie sugerează că Iranul a trimis obuze Ucrainei și printr-un contract de achiziții, nu doar prin grupuri clientelare, deși cel mai probabil cu ajutorul unor terțe părți, la fel ca în cazul munițiilor furnizate Kievului de către Bulgaria.

La nivel oficial Teheranul neagă acest lucru, la fel ca în cazul livrărilor de drone către Rusia.

Ukraine Weapons Tracker explica la momentul respectiv că obuzele văzute în filmare au fost fabricate în 2022 și nu există niciun fel de informații că ele ar fi fost interceptate de terțe părți.

Coroborate cu restul informațiilor disponibile, administratorii acestei pagini cunoscute pentru monitorizarea armamentului folosit în războiul din Ucraina concluzionau că „putem spune cu mare siguranță că muniția pe care o vedem aici a fost cumpărată din Iran, poate prin intermediul unei terțe părți pentru a putea nega responsabilitatea”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #Iran #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#politica fiscală #accize #TVA