Povestea casei de lux de la Londra de 250 de milioane de lire pierdută de prinţul saudit pentru un avion de lux

Când prinţul saudit Khaled bin Sultan al-Saud a mers la cumpărături pentru un avion privat în 2016, consilierii săi elveţieni au întocmit o listă de active pentru a asigura finanţarea care includea bijuteria coroanei averii familiei sale, un conac de 40 de camere pe care l-au descris drept „Palatul din Londra”, titrează Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Casa veche de 205 de ani din Regent’s Park, cunoscută şi sub numele de The Holme, este acum scoasă la vânzare pentru 250 de milioane de lire sterline, după ce o companie administrată de fondul londonez Attestor a început procesul de lichidare a proprietăţii ca urmare a expirării unui împrumut garantat cu imobilul.

Vânzarea, care ar fi cea mai scumpă afacere rezidenţială din Londra, a deschis larg o fereastră către partea exclusivistă a pieţei imobiliare britanice.

Un agent imobiliar din Londra a spus că atenţia publicului a încălcat „prima regulă” a tranzacţiilor ultra high-end. „Practic există un semn „De vânzare” în faţa casei, lucru care nu este un început bun”, a spus agentul, adăugând că, într-o afacere tipică, „nimeni nu ştie că este vândută, nimeni nu ştie că este disponibilă, nimeni ştie preţul”.

Descris de agent ca un „mini-palat Buckingham”, The Holme se află pe un teren de 1,61 hectare şi este una dintre puţinele reşedinţe din interiorul Regent’s Park. Prinţul Khaled a cheltuit 43 de milioane de dolari pentru a achiziţiona un contract de închiriere pe termen lung pentru conac în 1991, prin Quendon Limited, înregistrată în Guernsey.

Un proces intentat de un al doilea creditor face lumină asupra unei serii de tranzacţii şi împrumuturi întinzându-se pe zeci de ani în urmă, care au culminat cu scoaterea la vânzare a conacului. Documentele prezentate tribunalului, precum şi oamenii familiarizaţi cu situaţia, dezvăluie modul în care băncile importante, firmele de avocatură şi fondurile speculative au servit nevoilor financiare ale prinţului şi i-au uşurat intrarea în topul pieţei imobiliare din Londra.

Cazul a fost intentat de Yuntian 10 Leasing Company, o filială irlandeză a China Minsheng Bank, care a închiriat prinţului Khaled avionul său privat printr-o companie din Bermuda.

Compania pretinde că prinţul, care transferat banii către Quendon pentru a cumpăra casa, şi-a păstrat dreptul de proprietar efectiv al The Holme, astfel încât imobilul să poată fi folosit pentru a colecta plăţi de leasing scadente pe avion. Documentele susţin că Quendon a fost folosită pentru „ascunderea controlului efectiv asupra proprietăţii” a Prinţului Khaled.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Londra #lux #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.