Un profesor de la Harvard face o analiză neașteptată: Momentul cheie când Putin va fi înlocuit

11 Mart. 2023, 07:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2023, 07:19 // Actual //  bani.md

Pe măsură ce luptele din Ucraina se intensifică, iar Kremlinul încearcă să forțeze armata să cucerească noi teritorii, analiștii cântăresc șansele unei schimbări de regim.

Astfel, Thomas Remington, profesor la Universitatea Harvard susține că Putin are șanse să fie înlocuit de la putere în anul 2024, pe fondul mai multor evenimente.

După luni de eșecuri, forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin au dat recent semne de revigorare ale puterii și agresiunii în Ucraina, inclusiv printr-un baraj de atacuri mortale cu rachete, miercuri, asupra rețelei electrice și a infrastructurii civile a țării, potrivit The Harvard Gazette.
Thomas Remington – profesor la Universitatea Harvard și profesor emerit la Universitatea Emory din Statele Unite – a spus că sunt mulți factori pe care Putin trebuie să îi rezolve dacă dorește să rămână la putere, inclusiv presiunea economică și disfuncționalitatea militară. Aceasta din urmă a dus la pierderi masive în rândurile armatei ruse în războiul din Ucraina.

Analiștii au cântărit marți în timpul unui reuniuni moderate de Alexandra Vacroux, director executiv al Centrului Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Universitatea Harvard.

Irina Busigina, un expert de la Centrul Davis, a spus că absența protestelor pe scară largă în fața pierderilor grele de trupe nu este un semn că rușii sunt mulțumiți de felul în care decurge războiul. Este doar o dovadă suplimentară a asimetriei strategice pe care Putin a folosit-o în cei peste 20 de ani la putere.

„Un lucru pe care îl știm din studiul încheierii războiului este că odată ce războaiele trec de un anumit prag, care pare să fie cândva în al doilea an, ele tind să fie foarte lungi și foarte greu de rezolvat”, a spus Timothy Colton, profesor la Harvard.

”Cu cele mai multe dintre activele lor vaste ascunse în rețele complexe de conturi anonime offshore, magnații și oligarhii Rusiei par să fie într-un mod de așteptare în acest moment, a apreciat politologului Thomas Remington.

Dar pe fondul luptei, mai mulți factori ar putea pune în pericol puterea lui Putin, a spus Remington, inclusiv presiunea economică — „Banca Centrală acumulează datorii enorme pentru a finanța guvernul” — și disfuncționalitatea militară care a contribuit la pierderea a 200.000 de soldați ruși.

„Dacă acest lucru continuă și se reflectă în creșterea gradului de conștientizare a publicului în societatea rusă, atunci și acesta ar putea fi unul dintre acei factori care presează schimbarea elitei de sus”, a spus Remington, care consideră șansa schimbării regimului lui Putin în anul următor la „mai mult de 50 la sută”, când au loc alegeri prezidențiale în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.