Un antreprenor din raionul Rîșcani transformă deșeurile agricole în materie-primă pentru brichete

Vitalie Iarmaliuc din satul Mihăileni, raionul Rîșcani, transformă deșeurile agricole în materie-primă pentru brichete. Acestea au devenit tot mai solicitate, din cauza crizei energetice. Datorită susținerii oferite de PNUD și Elveția, Vitalie și-a sporit capacitatea de producție și speră să își extindă afacerea, alături de echipa sa, cu care au crescut împreună.

Vitalie Iarmaliuc a lansat afacerea cu brichete în 2012, după ce a petrecut o perioadă în Statele Unite ale Americii, unde a și adunat primii bani pentru afacere și după o tentativă nereușită a unei afaceri cu produse congelate.

Revenit în localitatea natală, Vitalie a încercat totuși să testeze o idee de afacere inspirată din realitatea americană, pe banii câștigați acolo. Astfel, în 2011 a lansat o companie care producea și livra în regiune produse congelate de culinărie. Produsele comercializate nu erau însă foarte cunoscute publicului local. Vitalie producea burgeri, tacos, burritos, iar peste un timp, cererea scăzută a produselor în zona de nord a țării l-a determinat să închidă afacerea.

Tot atunci erau timpurile când mulți antreprenori achiziționau linii de producere a brichetelor și Vitalie a decis să lanseze o afacere similară în Mihăileni, în parteneriat cu un vecin.

Deși drumurile partenerilor de afaceri s-au despărțit după ceva timp, Vitalie a continuat să investească în brichete.

„Lucrul cu brichetele este unul murdar și complicat, nu fiecare rezistă”, spune Vitalie, care cunoaște zeci de antreprenori care au lansat acest gen de afacere și au închis-o peste câțiva ani. „Aparatele de lucru se strică des, este nevoie de un specialist pe loc să fie disponibil să le repare imediat, altfel pierdem timp și bani”, explică Vitalie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Găsirea angajaților calificați este o altă provocare.

„Este mult de lucru și procesul este solicitant din punct de vedere fizic, iată de ce fluctuația muncitorilor era mare. Timp de șapte ani, am reușit să adun o echipă bună, care face față provocărilor zilnice cu disciplină, muncă și umor. În echipa noastră există un fel de complicitate glumeață între angajați și acest lucru le face munca mai plăcută, chiar dacă condițiile nu sunt mereu ușoare”, spune Vitalie.

„Foarte multă materie primă se pierde degeaba pe câmpuri”

Antreprenorul încearcă să folosească toate sursele de deșeuri agricole posibile în procesul de producție: coji de floarea-soarelui, paie, tulpini și pălării de floarea-soarelui, lemn, rapiță, soia, tulpini de porumb etc.

„Nu sunt mulți producători de brichete care vor să colecteze deșeuri agricole, căci le este mai ușor să folosească materie-primă mai comodă în folosire. Astfel, foarte multă materie primă se pierde degeaba pe câmpuri.”

Unele terenuri agricole îi sunt oferite gratis pentru a colecta deșeurile, altele contra cost. Proprietarii îl întreabă, mai în glumă, mai în serios, când vine să-și adune „gunoiul” de pe câmpuri, iar Vitalie se bucură că poate aduce oamenilor căldură în case.

În 2020, Vitalie a beneficiat de un grant din partea Elveției, prin intermediul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, datorită căruia a cumpărat un tractor. Anterior, transportarea materiei-prime pe teritoriul întreprinderii se făcea cu ajutorul roabelor și a cearșafurilor, ceea ce consuma mult timp și efort fizic al muncitorilor.

Criza energetică a crescut simțitor cererea de brichete

Anul 2022 a adus cu sine șocuri multidimensionale printre care și criza energetică. Toate acestea au bulversat toate sectoarele economiei, însă nu și piața surselor alternative de încălzire.

În 2022, după începutul războiului din Ucraina, cererea la brichete din partea persoanelor fizice a crescut considerabil:

„În această perioadă, nici nu reușeam să producem marfă, că veneau sătenii și oamenii din alte sate și o cumpărau direct de la ușă”.

Dacă în alți ani compania lui Vitalie producea în jur de 700-800 tone pe an, în 2022 a produs și vândut dublu – 1500 tone. Și prețurile s-au dublat, din martie până în decembrie 2022.

„Prețurile ar fi mai mici, dacă ni s-ar permite să colectăm deșeuri agricole de pe suprafețe mai mari. În prezent, avem acces doar la 10% din terenurile disponibile. Dacă producătorii de brichete ar colecta măcar 30%, cantitatea disponibilă de produs și prețurile ar fi altele”, explică antreprenorul.

În 2023, Vitalie este precaut cu planurile, dar vrea să-și extindă afacerea, să angajeze muncitori noi și să încerce să convingă proprietarii de terenuri să permită colectarea deșeurilor pe teritoriul lor. Nu păstrează mult timp stocuri de marfă, preferă un flux constant de materie-primă și produs livrat consumatorului. Lucrează în fiecare zi alături de echipa sa, iar mâinile sale nu se deosebesc de cele ale angajaților săi.

#brichete #criza energetica #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.