Un antreprenor din raionul Rîșcani transformă deșeurile agricole în materie-primă pentru brichete

Vitalie Iarmaliuc din satul Mihăileni, raionul Rîșcani, transformă deșeurile agricole în materie-primă pentru brichete. Acestea au devenit tot mai solicitate, din cauza crizei energetice. Datorită susținerii oferite de PNUD și Elveția, Vitalie și-a sporit capacitatea de producție și speră să își extindă afacerea, alături de echipa sa, cu care au crescut împreună.

Vitalie Iarmaliuc a lansat afacerea cu brichete în 2012, după ce a petrecut o perioadă în Statele Unite ale Americii, unde a și adunat primii bani pentru afacere și după o tentativă nereușită a unei afaceri cu produse congelate.

Revenit în localitatea natală, Vitalie a încercat totuși să testeze o idee de afacere inspirată din realitatea americană, pe banii câștigați acolo. Astfel, în 2011 a lansat o companie care producea și livra în regiune produse congelate de culinărie. Produsele comercializate nu erau însă foarte cunoscute publicului local. Vitalie producea burgeri, tacos, burritos, iar peste un timp, cererea scăzută a produselor în zona de nord a țării l-a determinat să închidă afacerea.

Tot atunci erau timpurile când mulți antreprenori achiziționau linii de producere a brichetelor și Vitalie a decis să lanseze o afacere similară în Mihăileni, în parteneriat cu un vecin.

Deși drumurile partenerilor de afaceri s-au despărțit după ceva timp, Vitalie a continuat să investească în brichete.

„Lucrul cu brichetele este unul murdar și complicat, nu fiecare rezistă”, spune Vitalie, care cunoaște zeci de antreprenori care au lansat acest gen de afacere și au închis-o peste câțiva ani. „Aparatele de lucru se strică des, este nevoie de un specialist pe loc să fie disponibil să le repare imediat, altfel pierdem timp și bani”, explică Vitalie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Găsirea angajaților calificați este o altă provocare.

„Este mult de lucru și procesul este solicitant din punct de vedere fizic, iată de ce fluctuația muncitorilor era mare. Timp de șapte ani, am reușit să adun o echipă bună, care face față provocărilor zilnice cu disciplină, muncă și umor. În echipa noastră există un fel de complicitate glumeață între angajați și acest lucru le face munca mai plăcută, chiar dacă condițiile nu sunt mereu ușoare”, spune Vitalie.

„Foarte multă materie primă se pierde degeaba pe câmpuri”

Antreprenorul încearcă să folosească toate sursele de deșeuri agricole posibile în procesul de producție: coji de floarea-soarelui, paie, tulpini și pălării de floarea-soarelui, lemn, rapiță, soia, tulpini de porumb etc.

„Nu sunt mulți producători de brichete care vor să colecteze deșeuri agricole, căci le este mai ușor să folosească materie-primă mai comodă în folosire. Astfel, foarte multă materie primă se pierde degeaba pe câmpuri.”

Unele terenuri agricole îi sunt oferite gratis pentru a colecta deșeurile, altele contra cost. Proprietarii îl întreabă, mai în glumă, mai în serios, când vine să-și adune „gunoiul” de pe câmpuri, iar Vitalie se bucură că poate aduce oamenilor căldură în case.

În 2020, Vitalie a beneficiat de un grant din partea Elveției, prin intermediul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, datorită căruia a cumpărat un tractor. Anterior, transportarea materiei-prime pe teritoriul întreprinderii se făcea cu ajutorul roabelor și a cearșafurilor, ceea ce consuma mult timp și efort fizic al muncitorilor.

Criza energetică a crescut simțitor cererea de brichete

Anul 2022 a adus cu sine șocuri multidimensionale printre care și criza energetică. Toate acestea au bulversat toate sectoarele economiei, însă nu și piața surselor alternative de încălzire.

În 2022, după începutul războiului din Ucraina, cererea la brichete din partea persoanelor fizice a crescut considerabil:

„În această perioadă, nici nu reușeam să producem marfă, că veneau sătenii și oamenii din alte sate și o cumpărau direct de la ușă”.

Dacă în alți ani compania lui Vitalie producea în jur de 700-800 tone pe an, în 2022 a produs și vândut dublu – 1500 tone. Și prețurile s-au dublat, din martie până în decembrie 2022.

„Prețurile ar fi mai mici, dacă ni s-ar permite să colectăm deșeuri agricole de pe suprafețe mai mari. În prezent, avem acces doar la 10% din terenurile disponibile. Dacă producătorii de brichete ar colecta măcar 30%, cantitatea disponibilă de produs și prețurile ar fi altele”, explică antreprenorul.

În 2023, Vitalie este precaut cu planurile, dar vrea să-și extindă afacerea, să angajeze muncitori noi și să încerce să convingă proprietarii de terenuri să permită colectarea deșeurilor pe teritoriul lor. Nu păstrează mult timp stocuri de marfă, preferă un flux constant de materie-primă și produs livrat consumatorului. Lucrează în fiecare zi alături de echipa sa, iar mâinile sale nu se deosebesc de cele ale angajaților săi.

#brichete #criza energetica #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.