Germania, sufocată de site-uri ilegale de pariuri – businessul legal cere anularea restricțiilor de publicitate

Asociația germană pentru pariuri sportive (DSWV) a solicitat revizuirea actualelor reglementări germane în materie de jocuri de noroc, pe care le consideră extrem de dure. Potrivit organizației, exigențele sunt un factor major care contribuie la creșterea numărului de jocuri de noroc ilegale offshore. Printre factorii enumerați sunt și restricțiile față de publicitatea pariurilor sportive.

Din cauza reglementărilor stricte, operatorii legali nu reușesc să țină pasul cu cererea de produsele solicitate de pariuri sportive și consumatorii migrează spre case de pariuri nereglementate, avertizează DSWV.

Astfel, pentru a opri extinderea pieței negre a jocurilor de noroc, este nevoie de acțiuni urgente de revizuire a reglementărilor existente.

DSWVV a adus și argumente care confirmă declinul pieței legale a pariurilor în 2022. De exemplu, suma totală a mizelor s-a redus de la 9,4 miliarde de euro în 2021 la aproximativ 8,2 miliarde de euro anul trecut, în ciuda Campionatului mondial de fotbal. Ca urmare, s-au redus și veniturile statului din impozite. Acestea au scăzut la 433 de milioane de euro.

Președintele DSWV Mathias Dahms explică situația prin faptul că pariorii continuă să joace, dar optează tot mai des pentru site-uri neautorizate.

„Pentru majoritatea clienților, faptul că un furnizor are sau nu un autorizație de activitate în Germania este secundar. Ei caută cea mai cuprinzătoare ofertă, cele mai bune cote, procese de plată necomplicate și bonusuri interesante. În acest sens, ofertele legale au o situație dificilă”, spune expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În februarie 2023, DSWV a realizat un studiu de piață și a descoperit o creștere cu 65% a ofertelor ilegale active de jocuri de noroc și pariuri sportive față de anul precedent.

Dintre cele 1 500 de site-uri web verificate și care nu dispun de licență germană, 840 de site-uri ilegale erau accesibile jucătorilor germani, iar 723 dintre acestea permiteau înregistrarea unui cont.

Pe lista albă a furnizorilor de pariuri sportive aprobați de Germania se află în prezent 31 de companii, iar acestea se confruntă cu dificultăți din cauza reglementărilor excesive, a precizat DSWV.

În plus, DSWV a subliniat că măsurile de aplicare a legii luate de autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc din Germania, GGL, împotriva pieței negre nu sunt eficiente, după cum o dovedește recenta limitare a blocării IP prin trei hotărâri judecătorești.

DSWV a mai afirmat că restricțiile de comercializare și interdicțiile de publicitate nu fac decât să avantajeze piața neagră.

„Furnizorilor ilegali din terțe state nu le pasă de reglementările germane, iar mulți dintre ei își fac publicitate în mod deliberat pe internet și permit jucătorilor blocați să joace. Anularea restricțiilor de publicitate poate fi folosită pentru a-i ghida pe toți cei care sunt deja interesați de pariurile sportive către piața controlată de stat și, deci, sigură”, explică Luka Andric, directorul general al DSWV.

O investigație realizată de jurnal.md arată că astfel de probleme există și în Republica Moldova, unde publicitatea jocurilor de noroc a fost interzisă de la 1 ianuarie 2022. De această interdicție au profitat casele de pariuri ilegale, majoritatea cu rădăcini rusești. Acestea au continuat să se promoveze agresiv în mediul online. Efectul s-a observat imediat. Doar în primele patru luni de la interzicerea, numărul mediu de jucători din R. Moldova care au migrat pe site-urile interzise a crescut cu aproape 66%. Cele mai solicitate portaluri erau: Zenit Bet, Bet365.com, Zenit.win și 1XBet.com.

Într-un raport al Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din aprilie 2022 se menționa: „Jucătorii din R. Moldova își pot crea conturi la operatorii internaționali de jocuri de noroc online. Nu există nicio lege care să interzică acest lucru și nici sancțiuni pentru cei care decid să joace în cazinourile online. (…) Analiza sectorului jocurilor de noroc a arătat că există un risc înalt de spălare de bani și de finanțare a terorismului”.

#pariuri sportive #publicitate #Germania #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA