Un aliat de al lui Putin din inima Europei, din ce în ce tot mai izolat! Nu mai are aliați

Ungaria și democrația sa ”înapoiată”

Péter Krekó, director al think tank-ului „Capital politic”, explică: „Pare destul de clar că, deși Ungaria nu primește fonduri UE, două state membre care au criticat deseori Ungaria pentru democraţia sa „înapoiată”, e vorba de Finlanda și Suedia, se confruntă acum din partea Ungariei cu un fel de pedeapsă și șantaj”.

Profesorul universitar Zoltán Szenes, care a fost și șeful Statului Major al Armatei Ungare, consideră că vetoul Budapestei asupra reuniunilor la nivel ministerial ale Comitetului NATO-Ucraina ar putea fi un punct de fricțiune și mai important decât amânarea ratificării celor două țări scandinave.

„Din punctul de vedere al Alianţei, această întârziere este o problemă tehnică. Adevărata problemă este cum putem rezolva situaţia cu Ucraina, supusă acum unei presiuni importante şi care îşi modifică legile în funcţie de cerinţele Uniunii Europene. Cred că această problemă va fi în curând pe ordinea de zi și atunci, poate că acest punct dureros pentru NATO, va fi în sfârșit rezolvat”, explică Zoltán Szenes.

În prezent, Parlamentul Ungariei va vota la sfârșitul lunii martie dacă va sprijini, sau nu aderarea Suediei și Finlandei la NATO.

Oficial, guvernul susține cu fermitate propunerea de aderare, prezentată pentru prima dată în iulie anul trecut.

Corespondentul Euronews de la Budapesta, Ádám Magyar:

„Am fi vrut să-l întrebăm pe șeful politicii externe al Ungariei, Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe, care este poziția Ungariei în cadrul NATO și al Uniunii Europene, însă ministerul nu a răspuns solicitării noastre”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Compania aeriană HiSky, controlat de pilotul moldovean Iulian Scorpan, a transportat 85.784 de pasageri pe ruta directă București–New York, între iunie 2024 și iulie 2026. Operatorul aerian a readus România pe harta zborurilor transatlantice regulate după o pauză de peste două decenii. În spatele acestei realizări se ascunde însă o provocare comercială majoră: gradul mediu de ocupare a aeronavelor a fost de numai 52,2%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre locurile disponibile au rămas neocupate.

Potrivit datelor prezentate, HiSky a operat în perioada analizată 600 de zboruri între București și aeroportul John F. Kennedy din New York, echivalentul a 300 de curse dus-întors. În medie, fiecare zbor a transportat aproximativ 143 de pasageri, deși aeronava Airbus A330-200 utilizată pe această rută dispune de 274 de locuri.

Calculele arată că, din cele 164.400 de locuri oferite în total, aproximativ 78.600 au rămas neocupate. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de locuri puse la vânzare, compania a reușit să ocupe, în medie, doar 52.

Rezultatele evidențiază dificultatea operării unei rute transatlantice directe, unde costurile cu combustibilul, personalul, întreținerea aeronavelor și serviciile aeroportuare sunt mai mari decât în cazul zborurilor europene de scurtă și medie distanță.

Cu toate acestea, HiSky a reușit să mențină legătura directă dintre București și New York timp de peste doi ani și oferă pasagerilor posibilitatea de a călători între România și Statele Unite fără escală.

Un element important al activității pe această rută îl reprezintă și transportul de mărfuri. În perioada analizată, compania a transportat 1.065 de tone de cargo, echivalentul unei medii de aproximativ 1,78 tone pentru fiecare zbor.

Transportul de marfă poate contribui la veniturile unei curse lung-curier și poate compensa parțial gradul mai redus de ocupare a locurilor pentru pasageri. Totuși, fără informații despre veniturile obținute din bilete, tarifele medii, costurile operaționale și încasările din cargo, nu se poate stabili dacă ruta București–New York este profitabilă sau funcționează în pierdere.

Datele, obținute de publicația de specialitate BoardingPass de la autoritățile americane, arată că în 2024, anul lansării rutei, HiSky a transportat 25.581 de pasageri. În 2025, numărul acestora a crescut la 46.273, iar în primele șapte luni ale anului 2026 au fost înregistrați 13.930 de călători.

Traficul mai redus din 2026 trebuie analizat și în contextul programului de operare. În luna mai, compania nu a efectuat zboruri spre New York, deoarece aeronava Airbus A330 se afla la Budapesta pentru lucrări de mentenanță planificată.

HiSky intenționase să își extindă rețeaua transatlantică prin inaugurarea unei rute directe București–Chicago, însă lansarea acesteia a fost amânată pe fondul costurilor ridicate ale combustibilului, generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Legătura cu New York a fost inaugurată la 7 iunie 2024, marcând reluarea zborurilor transatlantice regulate din România după o întrerupere de peste 20 de ani. Ultimele asemenea curse ale companiei naționale TAROM fuseseră operate în 2003.

Ruta are importanță și pentru pasagerii din Republica Moldova. HiSky a introdus posibilitatea călătoriilor Chișinău–New York cu escală la București, prin conexiuni adaptate programului transatlantic.

Pentru sezonul de iarnă 2026–2027, compania a programat două zboruri săptămânale între București și New York. Operarea urmează să fie întreruptă temporar în prima parte a lunii noiembrie, cu reluarea curselor din 23 noiembrie.