Pretorul dezvăluite când locuitorii Chișinăului vor scăpa de teroarea gardului ce stă să cadă

Gardul care a fost amplasat în mod ilegal câțiva ani în urmă, în jurul clădirii lăsate în paragină pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în perimetrul străzii Tricolorului cu stradela Teatrului, și care a devenit între timp coșmarul locuitorilor Capitalei ar putea fi scos definitiv până la sfârșitul lunii martie. O spune chiar pretorul sectorului Buiucani, Vasile Moroi.

Pentru Realitatea.md, Moroi a precizat că a primit mai multe demersuri în acest sens, inclusiv de la locatari.

„Este adevărat, am primit o scrisoare/un demers de la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare. În paralel am primit și un demers de la locatari în privința acestui gard amplasat ilegal. Totodată, există și decizia Consiliului municipal Chișinău de a repara stradela Teatrului. Întreprindem măsuri pentru a scoate gardul, însă în prezent ne-am ciocnit de faptul că această clădire este pusă sub sechestru la bancă. Noi am discutat cu proprietarul imobilului, ei deja au scos schelele. Continuăm discuțiile. Există două soluții, fie proprietarul de bunăvoie scoate gardul în cel mai scurt timp, fie deja pretura intervine. Planificăm până la finele lunii martie să o scoatem în capăt cu acest caz”, a declarat pretorul Vasile Moroi.

Precizăm că Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a solicitat anterior Preturei Buiucani să întreprindă ”măsurile prevăzute de actele normative în vigoare, tragerea la răspundere a vinovaților, reamplasarea gardului de protecție provizoriu pe hotarele terenului privat, eliberarea terenului ocupat abuziv și aducerea lui în stare bună pentru folosință”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gard #Chisinau #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.