CNA constată interese ascunse la majorarea ratei de bază: Persoane de la BNM, interesate în obținerea veniturilor

În raportul său anual CNA constată interese ascunse la BNM la majorarea ratei de bază. Mai multe persoane de la Banca Națională a Moldovei au interese directe în mai multe bănci sistemice și înregistrează venituri din conturile de depozit.

Analiza măsurilor de politică monetară prin prisma intereselor reprezentanților organelor de conducere a Băncii Naționale a Moldovei a scos în evidență că măsurile recente de majorare a ratei de bază s-au efectuat în condițiile în care 8 din 9 persoane responsabile de conducerea și organizarea Băncii Naționale a Moldovei au conexiuni directe şi indirecte cu instituțiile financiare din RM (MAIB, OTP Bank, Victoria Bank) şi străinătate, manifestate prin deținerea diferitor calități (interese personale), înregistrarea veniturilor salariale, înregistrarea veniturilor din deținerea conturilor de depozit, deținerea mijloacelor financiare pe alte diferite conturi, precum şi deținerea cotelor părţi din acțiunile acestora.

Anul trecut, pe fundalul inflației galopante care a ajuns la 34% anul trecut, BNM a majorat rata de bază până 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor. Ulterior, banca centrală la sfârșitul anului trecut a început să relaxeze rata de politică. În ultima ședință Consiliului de Administrare al băncii, rata a fost redus cu 3 puncte procentuale, la 17%.

Guvernatorul Octavian Armașu spunea că relaxarea politicii monetare s-a făcut pentru susținerea echilibrării economiei și a cererii agregate și accelerarea consumului activând canalele de transmise inclusiv cel de creditare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profituri #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat Alexandru Munteanu și-a structurat programul de guvernare „UE, Pace, Dezvoltare” pe un mesaj de relansare economică după șocurile ultimilor ani. Acesta mizează pe investiții, creșterea exporturilor și consolidarea mediului de afaceri autohton. Documentul subliniază că Republica Moldova are „datoria și capacitatea de a-și reconstrui potențialul de creștere”, orientând toate politicile spre integrarea economică europeană.

Executivul propus intenționează să valorifice integral Planul de Creștere al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro, prin măsuri directe de susținere a antreprenoriatului și investițiilor. Printre obiectivele economice majore se numără: finanțarea a circa 25.000 de întreprinderi prin programe de ajutor de stat și granturi, stimularea investițiilor totale de până la 4 miliarde de euro, inclusiv atragerea capitalului din diasporă, crearea a 20 de parcuri industriale, ecologice și tehnologice, precum și a mai multor hub-uri logistice și proiecte de infrastructură rutieră și energetică.

O altă țintă anunțată este creșterea ponderii exporturilor autohtone la minimum 50% din PIB, prin sprijin pentru modernizarea industriei și deschiderea accesului la noi piețe europene. Totodată, programul prevede protejarea producătorilor locali prin promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare și lansarea unei etichete naționale „Produs în Moldova”.

În domeniul fiscal, Guvernul Munteanu își propune o politică predictibilă și simplificată, cu accent pe conformarea benevolă și reducerea poverii administrative pentru întreprinderi. Un capitol aparte vizează valorificarea a 1.000 de hectare de terenuri de stat și atragerea investițiilor în întreprinderile publice prin piețele de capital.

Executivul planifică și măsuri de creștere a productivității muncii în sectoarele strategice, pentru a susține competitivitatea economiei și veniturile populației. „Prosperitatea trebuie să devină palpabilă pentru fiecare familie — prin locuri de muncă mai bine plătite, infrastructură modernă și un mediu de afaceri corect”, se arată în document.