Raiffeisen încearcă să facă un schimb de 400 de milioane de euro cu Sberbank într-un „schimb de prizonieri financiari”

16 Mart. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Raiffeisen Bank încearcă să schimbe profituri blocate în Rusia în valoare de 400 de milioane de euro cu numerar îngheţat al Sberbank în Europa, într-un plan care subliniază eforturile creditorului austriac de a-şi reduce expunerea la piaţa rusă, scrie publicaţia britanică Financial Times care citează trei surse.

Acordul de schimb, prezentat săptămâna trecută la o reuniune a consiliului de administraţie al Raiffeisen, presupune ca Sberbank să primească ruble de la subsidiara rusă a Raiffeisen, care nu pot ieşi din ţară din cauza controalelor de capital impuse de Kremlin, potrivit a trei persoane direct implicate în discuţii. Acţiunile Raiffeisen, bancă prezentă şi în România, au scăzut miercuri cu 6% ca parte a unui declin accentutat pe sectorul bancar european pe fondul problemelor elveţienilor de la Credit Suisse.

„Consideraţi acest lucru ca fiind echivalentul financiar al unui schimb de prizonieri din războiul rece”, a spus una dintre persoanele implicate în structurarea tranzacţiei.
Soluţia creativă este probabil să ridice semne de întrebare în rândul politicienilor şi al factorilor de decizie occidentali, deoarece ar însemna să permită Sberbank, cel mai mare creditor rus, deţinut de Kremlin, să recupereze efectiv o parte din banii europeni îngheţaţi. Orice acord ar necesita aprobarea autorităţilor de reglementare de la Washington, Bruxelles şi Moscova.

O persoană apropiată de Sberbank a avertizat că finalizarea acordului va fi dificilă din cauza complexităţii obţinerii permisiunii din partea autorităţilor din SUA şi UE. „Ei transferă numerar către o entitate sancţionată”, a spus acesta.
Schimbul este o „consideraţie teoretică”, a declarat un purtător de cuvânt al Raiffeisen. Banca austriacă „investighează mai multe opţiuni” cu privire la modul în care îşi poate reduce expunerea la Rusia, subliniind că orice măsură va fi elaborată pentru a respecta cerinţele privind sancţiunile.
Raiffeisen a întruchipat dilema cu care s-au confruntat multe grupuri străine cu operaţiuni în Rusia de la invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina anul trecut. Instituţia cu sediul la Viena este cel mai mare creditor occidental din Rusia după active, obţinând profituri record în această ţară anul trecut.

Conform planului, rublele ar urma să fie transferate de la filiala rusă a Raiffeisen la Sberbank din Moscova. În schimb, euro în valoare echivalentă, aflaţi în conturi escrow aparţinând fostei filiale europene a Sberbank – care este în curs de lichidare – ar fi transferaţi către Raiffeisen la Viena.
Niciun ban nu ar traversa graniţele, nici nu ar fi trimis valută străină în Rusia şi, astfel, nu ar fi încălcate normele privind sancţiunile, au insistat persoanele respective – chiar dacă este interzis să faci afaceri cu Sberbank în Europa, notează FT.

Propunerea de schimb cu Raiffeisen a fost raportată pentru prima dată de revista austriacă Falter.

Consilierii care lucrează la acest plan, elaborat de Ithuba Capital, o firmă de consultanţă cu sediul la Viena, fondată de Willi Hemetsberger, fostul şef al pieţelor UniCredit, consideră că ar putea fi un model pentru alte companii occidentale care încearcă să iasă din Rusia. Ithuba a refuzat să comenteze.

La sfârşitul anului trecut, Kremlinul a impus reguli stricte pentru companiile occidentale care încă operează pe teritoriul său, făcând imposibilă vânzarea filialelor lor fără permisiune şi interzicând repatrierea profiturilor din anumite sectoare critice din ţară.

Directorii Raiffeisen şi-au exprimat disconfortul faţă de poziţia în care se află. Dar alţi lideri de afaceri occidentali au fost mai puţin echivoci. Directorul executiv al Philip Morris a declarat luna trecută pentru Financial Times că ar „prefera să păstreze” afacerea sa din Rusia din datorie faţă de acţionarii săi decât să o vândă ieftin din cauza presiunii morale a politicienilor.
Sberbank nu a făcut niciun comentariu cu privire la această tranzacţie.

Afacerile europene ale băncii ruseşti se află în proces de lichidare de câteva luni, iar în prezent şi-a vândut cea mai mare parte a portofoliului de credite către rivalii europeni.

Numerarul şi alte active obţinute în urma acestor vânzări şi a lichidării altor operaţiuni de afaceri sunt blocate într-un holding moştenit cu sediul la Viena, în valoare de până la 400 de milioane de euro.​

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 13:36 // Actual //  Ursu Victor

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!