Raiffeisen încearcă să facă un schimb de 400 de milioane de euro cu Sberbank într-un „schimb de prizonieri financiari”

16 Mart. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Raiffeisen Bank încearcă să schimbe profituri blocate în Rusia în valoare de 400 de milioane de euro cu numerar îngheţat al Sberbank în Europa, într-un plan care subliniază eforturile creditorului austriac de a-şi reduce expunerea la piaţa rusă, scrie publicaţia britanică Financial Times care citează trei surse.

Acordul de schimb, prezentat săptămâna trecută la o reuniune a consiliului de administraţie al Raiffeisen, presupune ca Sberbank să primească ruble de la subsidiara rusă a Raiffeisen, care nu pot ieşi din ţară din cauza controalelor de capital impuse de Kremlin, potrivit a trei persoane direct implicate în discuţii. Acţiunile Raiffeisen, bancă prezentă şi în România, au scăzut miercuri cu 6% ca parte a unui declin accentutat pe sectorul bancar european pe fondul problemelor elveţienilor de la Credit Suisse.

„Consideraţi acest lucru ca fiind echivalentul financiar al unui schimb de prizonieri din războiul rece”, a spus una dintre persoanele implicate în structurarea tranzacţiei.
Soluţia creativă este probabil să ridice semne de întrebare în rândul politicienilor şi al factorilor de decizie occidentali, deoarece ar însemna să permită Sberbank, cel mai mare creditor rus, deţinut de Kremlin, să recupereze efectiv o parte din banii europeni îngheţaţi. Orice acord ar necesita aprobarea autorităţilor de reglementare de la Washington, Bruxelles şi Moscova.

O persoană apropiată de Sberbank a avertizat că finalizarea acordului va fi dificilă din cauza complexităţii obţinerii permisiunii din partea autorităţilor din SUA şi UE. „Ei transferă numerar către o entitate sancţionată”, a spus acesta.
Schimbul este o „consideraţie teoretică”, a declarat un purtător de cuvânt al Raiffeisen. Banca austriacă „investighează mai multe opţiuni” cu privire la modul în care îşi poate reduce expunerea la Rusia, subliniind că orice măsură va fi elaborată pentru a respecta cerinţele privind sancţiunile.
Raiffeisen a întruchipat dilema cu care s-au confruntat multe grupuri străine cu operaţiuni în Rusia de la invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina anul trecut. Instituţia cu sediul la Viena este cel mai mare creditor occidental din Rusia după active, obţinând profituri record în această ţară anul trecut.

Conform planului, rublele ar urma să fie transferate de la filiala rusă a Raiffeisen la Sberbank din Moscova. În schimb, euro în valoare echivalentă, aflaţi în conturi escrow aparţinând fostei filiale europene a Sberbank – care este în curs de lichidare – ar fi transferaţi către Raiffeisen la Viena.
Niciun ban nu ar traversa graniţele, nici nu ar fi trimis valută străină în Rusia şi, astfel, nu ar fi încălcate normele privind sancţiunile, au insistat persoanele respective – chiar dacă este interzis să faci afaceri cu Sberbank în Europa, notează FT.

Propunerea de schimb cu Raiffeisen a fost raportată pentru prima dată de revista austriacă Falter.

Consilierii care lucrează la acest plan, elaborat de Ithuba Capital, o firmă de consultanţă cu sediul la Viena, fondată de Willi Hemetsberger, fostul şef al pieţelor UniCredit, consideră că ar putea fi un model pentru alte companii occidentale care încearcă să iasă din Rusia. Ithuba a refuzat să comenteze.

La sfârşitul anului trecut, Kremlinul a impus reguli stricte pentru companiile occidentale care încă operează pe teritoriul său, făcând imposibilă vânzarea filialelor lor fără permisiune şi interzicând repatrierea profiturilor din anumite sectoare critice din ţară.

Directorii Raiffeisen şi-au exprimat disconfortul faţă de poziţia în care se află. Dar alţi lideri de afaceri occidentali au fost mai puţin echivoci. Directorul executiv al Philip Morris a declarat luna trecută pentru Financial Times că ar „prefera să păstreze” afacerea sa din Rusia din datorie faţă de acţionarii săi decât să o vândă ieftin din cauza presiunii morale a politicienilor.
Sberbank nu a făcut niciun comentariu cu privire la această tranzacţie.

Afacerile europene ale băncii ruseşti se află în proces de lichidare de câteva luni, iar în prezent şi-a vândut cea mai mare parte a portofoliului de credite către rivalii europeni.

Numerarul şi alte active obţinute în urma acestor vânzări şi a lichidării altor operaţiuni de afaceri sunt blocate într-un holding moştenit cu sediul la Viena, în valoare de până la 400 de milioane de euro.​

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.