Raiffeisen încearcă să facă un schimb de 400 de milioane de euro cu Sberbank într-un „schimb de prizonieri financiari”

16 Mart. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Raiffeisen Bank încearcă să schimbe profituri blocate în Rusia în valoare de 400 de milioane de euro cu numerar îngheţat al Sberbank în Europa, într-un plan care subliniază eforturile creditorului austriac de a-şi reduce expunerea la piaţa rusă, scrie publicaţia britanică Financial Times care citează trei surse.

Acordul de schimb, prezentat săptămâna trecută la o reuniune a consiliului de administraţie al Raiffeisen, presupune ca Sberbank să primească ruble de la subsidiara rusă a Raiffeisen, care nu pot ieşi din ţară din cauza controalelor de capital impuse de Kremlin, potrivit a trei persoane direct implicate în discuţii. Acţiunile Raiffeisen, bancă prezentă şi în România, au scăzut miercuri cu 6% ca parte a unui declin accentutat pe sectorul bancar european pe fondul problemelor elveţienilor de la Credit Suisse.

„Consideraţi acest lucru ca fiind echivalentul financiar al unui schimb de prizonieri din războiul rece”, a spus una dintre persoanele implicate în structurarea tranzacţiei.
Soluţia creativă este probabil să ridice semne de întrebare în rândul politicienilor şi al factorilor de decizie occidentali, deoarece ar însemna să permită Sberbank, cel mai mare creditor rus, deţinut de Kremlin, să recupereze efectiv o parte din banii europeni îngheţaţi. Orice acord ar necesita aprobarea autorităţilor de reglementare de la Washington, Bruxelles şi Moscova.

O persoană apropiată de Sberbank a avertizat că finalizarea acordului va fi dificilă din cauza complexităţii obţinerii permisiunii din partea autorităţilor din SUA şi UE. „Ei transferă numerar către o entitate sancţionată”, a spus acesta.
Schimbul este o „consideraţie teoretică”, a declarat un purtător de cuvânt al Raiffeisen. Banca austriacă „investighează mai multe opţiuni” cu privire la modul în care îşi poate reduce expunerea la Rusia, subliniind că orice măsură va fi elaborată pentru a respecta cerinţele privind sancţiunile.
Raiffeisen a întruchipat dilema cu care s-au confruntat multe grupuri străine cu operaţiuni în Rusia de la invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina anul trecut. Instituţia cu sediul la Viena este cel mai mare creditor occidental din Rusia după active, obţinând profituri record în această ţară anul trecut.

Conform planului, rublele ar urma să fie transferate de la filiala rusă a Raiffeisen la Sberbank din Moscova. În schimb, euro în valoare echivalentă, aflaţi în conturi escrow aparţinând fostei filiale europene a Sberbank – care este în curs de lichidare – ar fi transferaţi către Raiffeisen la Viena.
Niciun ban nu ar traversa graniţele, nici nu ar fi trimis valută străină în Rusia şi, astfel, nu ar fi încălcate normele privind sancţiunile, au insistat persoanele respective – chiar dacă este interzis să faci afaceri cu Sberbank în Europa, notează FT.

Propunerea de schimb cu Raiffeisen a fost raportată pentru prima dată de revista austriacă Falter.

Consilierii care lucrează la acest plan, elaborat de Ithuba Capital, o firmă de consultanţă cu sediul la Viena, fondată de Willi Hemetsberger, fostul şef al pieţelor UniCredit, consideră că ar putea fi un model pentru alte companii occidentale care încearcă să iasă din Rusia. Ithuba a refuzat să comenteze.

La sfârşitul anului trecut, Kremlinul a impus reguli stricte pentru companiile occidentale care încă operează pe teritoriul său, făcând imposibilă vânzarea filialelor lor fără permisiune şi interzicând repatrierea profiturilor din anumite sectoare critice din ţară.

Directorii Raiffeisen şi-au exprimat disconfortul faţă de poziţia în care se află. Dar alţi lideri de afaceri occidentali au fost mai puţin echivoci. Directorul executiv al Philip Morris a declarat luna trecută pentru Financial Times că ar „prefera să păstreze” afacerea sa din Rusia din datorie faţă de acţionarii săi decât să o vândă ieftin din cauza presiunii morale a politicienilor.
Sberbank nu a făcut niciun comentariu cu privire la această tranzacţie.

Afacerile europene ale băncii ruseşti se află în proces de lichidare de câteva luni, iar în prezent şi-a vândut cea mai mare parte a portofoliului de credite către rivalii europeni.

Numerarul şi alte active obţinute în urma acestor vânzări şi a lichidării altor operaţiuni de afaceri sunt blocate într-un holding moştenit cu sediul la Viena, în valoare de până la 400 de milioane de euro.​

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Mart. 2026, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mart. 2026, 12:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au crescut în 2025, însă tot mai multă materie primă este vândută peste hotare în detrimentul produselor procesate, arată o analiză prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit analizei, producția agricolă a crescut cu 13,8% în 2025, după trei ani consecutivi de declin. În același timp, exporturile agro-alimentare au ajuns la 1,8 miliarde de dolari, iar în trimestrul IV au atins 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie.

„Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea depăși recordurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor a fost determinată în principal de oleaginoase (+226,3 milioane dolari), fructe și nuci (+39,2 milioane), precum și de lapte și produse lactate (+6,3 milioane).

Totuși, economistul atrage atenția asupra schimbării structurii exporturilor. În 2025, exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, care are o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Ioniță.

Datele mai arată că produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, pentru prima dată, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Moldova a exportat produse alimentare de 596 milioane de dolari, dar a importat de 797 milioane, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari.

„Avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Ea trebuie procesată în țară pentru a crea valoare adăugată, locuri de muncă și venituri la buget”, a subliniat economistul.

Un alt exemplu al acestei tendințe este scăderea exporturilor de ulei – de la 376 milioane dolari în 2022 la 129 milioane în 2025, în timp ce exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 milioane de dolari.

„În loc să exportăm produse alimentare sau din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.