Kazahstanul a confiscat cosmodromul Baikonur. Rusia nu mai are de unde să-și lanseze rachetele spațiale

Cosmodromul Baikonur, de unde Rusia își trimite în cosmos toate rachetele, a fost confiscat, în baza unei sentințe a unui tribunal din Astana, Kazahstan.

Scandalul dintre Rusia și Kazastan, care datează de mai mult timp, are la bază o datorie neplătită de Agenția Spațială Rusă care se ridică la peste 25 de milioane de euro.

Experții în geopolitică susțin încă că decizia tribunalului din Astana trebuie privită în cheia dorinței țărilor din Asia, foste membre ale Uniunii Soviectice de a ieși de sub ”umbrela” Rusiei. După izbunirea războiului din Ucraina, mai multe țări printre care și Kazahstanul au anunțat o serie de măsuri economice, care atestă că dorința acestora este să iasă de sub hegemonia ”imperiului rus”.

Tribunalul Centrului Financiar Internațional din Astana (AIFC) a decis recuperarea a peste 2 miliarde de ruble -aproximativ 26 de milioane de dolari- de la Centrul pentru exploatarea obiectelor de infrastructură spațială terestră (TsENKI) în favoarea întreprinderii mixte kazahe-ruse Baiterek.

Rusia vrea să plătească datoria

TsENKI, principalul operator al cosmodromurilor rusești și principala firmă din structura corporativă a Roscosmos, a primit, de asemenea, interdicția de a repatria sau de a vinde orice active tangibile situate în Kazahstan.

Bagdat Musin, ministrul Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale din Kazahstan a confirmat că, în ciuda hotărârii judecătorești, există negocieri în curs de desfășurare pentru soluționarea litigiului.

”Spun din nou, decizia instanței a fost luată, dar procesele ulterioare vor continua. Acum, din câte știu eu, conducerea TsENKI se află în Kazahstan și negociază cu cei de la Baiterek”, a adăugat el.

Taxă pentru poluarea provocată de Soyuz 5

Potrivit presei din Kazahstan, valoarea plății neefectuate a fost calculată de autoritățile din Astana în urma unor evaluări legate de impactul asupra mediului al misiunii Soyuz-5.

Proiectul Soyuz-5, care vizează dezvoltarea unei noi rachete de transport mediu capabile să transporte până la 17 tone pe orbita joasă a Pământului, s-a confruntat cu întârzieri semnificative din cauza unor probleme de proiectare, a unor probleme tehnice și a lipsei de finanțare.

Termenul inițial de 2022 a fost amânat până în 2024 și au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi întârzieri, potrivit aviacionline.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmodrom #Kazahstan #rachete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarii ruși au încasat anul trecut sume record din dividende, într-un moment în care economia națională se confruntă cu o scădere accentuată a investițiilor și cu o criză a creditării. Potrivit Forbes, în 2024, cele mai mari companii din Rusia au transferat către cei mai bogați 50 de oameni de afaceri aproape 1,77 trilioane de ruble – cea mai mare sumă din istorie. Pentru comparație, în anii 2022 și 2023 această cifră nu a depășit 1,4 trilioane.

Cei mai mari beneficiari au fost Aleksei Mordașov, proprietarul Severstal, care a obținut 201,8 miliarde de ruble, urmat de Vagit Alekperov, co-proprietar Lukoil, cu 201 miliarde, și Vladimir Lisin, care a revenit în topul miliardarilor cu 152 de miliarde încasate, în mare parte de la NLMK. Pe următoarele locuri se situează Leonid Mikelson, cu peste 104 miliarde de ruble, și Alișer Usmanov, cu 96,2 miliarde.

În același timp, în timp ce marii acționari scoteau masiv bani din firme, peste 50 de companii din Rusia au decis să nu plătească dividende în 2024, pentru a păstra lichidități și a susține operațiunile. Totuși, această abordare prudentă nu a fost împărtășită de miliardari, care au preferat să extragă profiturile, fără a constitui rezerve de criză.

Situația îngrijorează chiar și Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, care avertizează că economia dă semne de recesiune. Dobânzile ridicate, impuse de Banca Centrală, au crescut costul finanțării, iar multe companii sunt la limita insolvenței. Economia civilă, deja afectată de sancțiuni, riscă o „aterizare dură”, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Directorul general al Severstal a menționat că, în contextul actual, grupul ia în calcul inclusiv oprirea unor fluxuri de producție, în timp ce alți investitori acuză o „supraîncălzire negativă” a economiei – adică o scădere drastică a cererii și o paralizie a inițiativei economice. În acest timp, marii acționari preferă să încaseze, în loc să susțină companiile care i-au îmbogățit.