Putin a pierdut piața de miliarde din Europa: O super putere mondială ”inundată” de țițeiul Rusiei în 2023

În urma invaziei lui Putin din Ucraina, Moscova a pierdut piața de petrol din UE în valoare de miliarde de euro, ca urmare a pachetelor de sancțiuni impuse împotriva sa. Acum, liderul de la Kremlin a direcționat exporturile Rusiei spre China, ”inundând” această țară cu țiței, în 2023.

Astfel, Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Chinei, cu 15,68 de milioane de tone livrate de Moscova în ianuarie-februarie 2023 (sau 1,94 milioane de barili pe zi), o creștere de 23,8% față de aceeași perioadă din 2022, potrivit Yahoo News.

Rusia a fost al doilea mare furnizor de țiței al Chinei anul trecut, livrând 86,2 milioane de tone. Importurile de țiței saudit au totalizat 13,92 milioane de tone în perioada de două luni, echivalentul a 1,72 milioane bpd, în scădere de la 1,81 milioane bpd cu un an înainte.

Arabia Saudită a fost principalul furnizor al Chinei în 2022, vânzând 87,49 milioane de tone de țiței pe parcursul anului, echivalentul a 1,75 milioane bpd.

Sancțiunile occidentale și un plafon de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe cale maritimă după invazia Moscovei în Ucraina au limitat baza de cumpărători pentru aprovizionarea rusă, ceea ce a determinat ca aceasta să se tranzacționeze cu reduceri mari față de referințele internaționale.

Rafinăriile chineze independente, multe dintre ele cu sediul în provincia Shandong, s-au numărat printre principalii beneficiari ai acestei schimbări în ceea ce privește puterea de stabilire a prețurilor.

Țițeiul rusesc ESPO care a sosit în februarie în porturile Shandong a fost cumpărat în ianuarie cu o reducere de aproximativ 8 dolari față de prețul de referința ICE Brent, deși avantajul a fost oarecum erodat de intrarea rafinăriilor private indiene pe piața ESPO.

China, o mare putere economică mondială, și-a schimbat volumele furnizorilor de petrol din lume, după ce Europa a impus interdicții privind exporturile de petrol și produse rafinate din Rusia.

Astfel, în perioada ianuarie-februarie 2023, China a importat petrol din: Rusia – 15,68 milioane de tone (creștere de 23,8%), Arabia Saudită – 13,9 milioane de tone (scădere cu 4,7%), Iraq – 9,6 milioane de tone (scădere cu 4%), Emiratele Arabe Unite – 6,5 (creștere cu 11,5%), Brazilia – 6,2 (creștere de 46%), Oman – 5,9 (scădere cu 33%), Malaezia – 5,2 (creștere cu 144%), SUA – 1,64 (scădere cu 12%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #livrare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.