Putin, dornic să ajute companiile chineze să înlocuiască brandurile occidentale care au părăsit Rusia

Rusia este pregătită să ajute companiile chineze să ia locul celor occidentale care au părăsit Rusia ca urmare a sancţiunilor impuse acesteia pentru conflictul din Ucraina, i-a transmis preşedintele rus Vladimir Putin omologului său chinez Xi Jinping în timpul întâlnirii lor desfăşurate marţi la Kremlin, relatează agenţiile internaționale, conform Agerpres.
„Suntem dispuşi să sprijinim companiile chineze să înlocuiască producţiile companiilor occidentale care au părăsit Rusia”, a spus Putin la începutul întrevederii cu Xi Jinping.

Preşedintele rus a evidenţiat şi creşterea schimburilor comerciale ruso-chineze, ajunse anul trecut la 185 de miliarde de dolari, dar în special creşterea folosirii yuanului chinez şi rublei ruseşti în locul dolarului american în aceste schimburi.

„Este important ca în comerţul bilateral să fie folosite tot mai activ devizele naţionale. Este necesar să stimulăm în continuare această practică şi să extindem prezenţa reciprocă a structurilor financiare şi bancare pe pieţele ţărilor noastre”, a indicat Putin.

El a precizat că în prezent două treimi din tranzacţiile comerciale între Rusia şi China sunt în ruble sau yuani şi a cerut extinderea acestei practici de asemenea către alte pieţe. „Suntem favorabili folosirii yuanului chinez în tranzacţiile dintre Rusia şi ţările Asiei, Africii şi Americii Latine”, a asigurat preşedintele rus, care s-a declarat încrezător că utilizarea „acestor forme de plată va creşte între partenerii ruşi şi colegii lor din ţările terţe”.

Putin a confirmat că a discutat cu omologul său chinez şi despre proiectul viitorului gazoduct denumit „Forţa Siberiei 2”, prin care Rusia va putea livra Chinei circa 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

La rândul său, Xi Jinping şi-a manifestat disponibilitatea de a elabora împreună cu Putin un plan de dezvoltare a relaţiilor bilaterale între ţările lor şi de a consolida coordonarea între Moscova şi Beijing.

„Încrederea reciprocă între ţările noastre se consolidează, se multiplică interesele comune, popoarele se apropie, se dezvoltă cooperarea comercială şi economică, în investiţii, energie, cultură şi între regiuni”, a constatat liderul chinez.

„Sunt dispus că pregătesc împreună cu dumneavoastră un plan de dezvoltare a relaţiilor bilaterale şi cooperarea practică pentru înflorirea şi renaşterea Chinei şi a Rusiei”, a concluzionat Xi Jinping într-o scurtă alocuţiune, în a doua zi a vizitei de stat pe care o întreprinde la Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.