Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes

Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes din anumite domenii, Forbes 30 Under 30 Europe 2023.

A opta ediție europeană a listei Forbes include 300 de tineri fondatori, lideri și antreprenori din 10 domenii precum divertisment, media & marketing, știință, retail/ecommerce, impact social, artă și cultură, tehnologie sau sport și jocuri. Startupcafe.ro a identificat 7 tineri români care au fost incluși în această listă.

Ruxandra Pui – Tehnologie

Ruxandra Pui a studiat la University of Wolverhampton și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De-a lungul timpului, ea a avut mai multe joburi: a lucrat ca Account Manager la Gambit IT, a fost Communication Officer la Synergy, Web Developer Intern la Degustabox, Web Developer la Inova Consultancy, Project Manager & UX Designer la itGambit – Digital Studio și altele. În 2018, românca a fondat Digitail alături de doi antreprenori, Sebastian Gabor și Alexandru Tăbolcea, care între timp a ales să părăsească startup-ul. În ianuarie, Digitail, ce a lansat o aplicație de stocare de informații și programări la medicul veterinar, a obținut o finanțare de 11 milioane de dolari într-o rundă de investiții serie A condusă de Atomico. Digitail lucrează cu peste 750 de clinici din întreaga lume.

Andrei Popoviciu – Media & Marketing

Este un jurnalist independent, producător audio și fotograf. Reportajele lui Andrei au fost publicate, printre altele, în The Guardian, Al Jazeera English și VICE World News. Jurnalistul a produs povești audio pentru podcasturile Are We Europe, The Europeans și Kerning Cultures. În perioada 2017 – 2018, el a fost asistent de cercetare și audio-vizual la King’s College London, unde a și studiat. Potrivit Forbes, jurnalistul se află în prezent în Dakar, Senegal, unde investighează încălcarea drepturilor omului, a muncii și a confidențialității datelor.

Cristiana Banila – Știință și Sănătate

Cristiana Banila este co-fondatoarea startup-ului Mitra Bio, care a luat naștere în 2020 și care dezvoltă o platformă pentru longevitatea pielii. Românca a absolvit Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați în 2013. A mers apoi la Universitatea din Oxford, pe care a absolvit-o în 2017, iar în perioada 2020 – 2021 a studiat la Cambridge Judge Business School. Tot în 2021 a obținut titlul de doctor în filosofie la Queen Mary University of London.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

David Gorgan – Știință și Sănătate

David Gorgan, de origine română, a fondat în 2018 Nostos Genomics, cu sediul la Berlin. Startup-ul a dezvoltat un software care ajută laboratoarele și spitalele să interpreteze rapid rezultatele testelor genetice. El a absolvit Wroclaw University of Economics and Business și University of St. Gallen. În perioada 2013 – 2014 a lucrat ca medic, apoi, printre altele, a fost consultant la A.T. Kearney, Business Development la Merantix și a lucrat la Centre for Digital Health Interventions.

Adelina Cornelia Zotta – Retail & Ecommerce

Adelina Cornelia Zotta a fondat în 2020, împreună cu Connor Westby, startup-ul NutriPaw, care vinde suplimente naturale pentru animale. Produsele, susțin cei doi fondatori, au rolul de a combate stresul și anxietate și de a contribui la o digestie mai bună. Românca are o diplomă de licență la Loughborough University și un master la University of Warwick – WMG. În 2021, ea a absolvit și Quantic School of Business and Technology.

Andrei Chirtoaca – Producție și industrie

Andrei Chirtoaca a fondat în 2022, împreună cu Sara Lopez, Yuman. Yuman dezvoltă roboți care automatizează transportul echipamentelor mici de care au nevoie asistentele medicale atunci când îngrijesc pacienții. El a absolvit Technical University of Denmark, unde a fost și asistent universitar pentru câteva luni.

Cristian Dan – Finanțe

Cristian Dan a co-fondat la Londra, în 2019, Yayzy, un fintech eco ce a strâns investiții în valoare totală de 1,5 milioane EUR, conform datelor de pe CrunchBase. El a absolvit Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare, apoi și-a finalizat studiile de licență și master la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În 2015 a înființat startup-ul City365, apoi a lucrat ca Software Engineer la iQuest Group și, printre altele, a fost Senior Software Engineer Zebra Fuel și CTO la Stint.

#30 Under 30 #forbes #Europa #tineri #succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.