Doar șapte țări NATO au cheltuit 2% pentru apărare în 2022. Care sunt acestea

22 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Şapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ţinta privind cheltuielile militare în 2022, a anunţat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în prezentarea raportului anual al organizaţiei, relatează Reuters.

Într-o conferinţă de presă organizată la sediul din Bruxelles al Alianţei, Jens Stoltenberg a declarat că NATO se aştepta iniţial ca încă două ţări să atingă obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare.
„Dar, întrucât PIB-ul a crescut mai mult decât era de aşteptat pentru doi aliaţi, aceste două ţări se află la puţin sub 2%”, a explicat el.
Potrivit tabelelor incluse în raportul anual al NATO, cele şapte state sunt SUA (3,46% din PIB pentru apărare), Regatul Unit (2,16% din PIB pentru apărare), Estonia (2,12%), Letonia (2,07%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%) şi Grecia (3,54%).

Conform aceleiaşi surse, România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB anul trecut, 1,86% din PIB în 2021, 2,01% din PIB în 2020 şi 1,84% din PIB în 2019.

La nivelul NATO, valoarea indicatorului în 2022 a fost de 2,58% din PIB, iar la nivelul statelor europene din NATO şi al Canadei de 1,65% din PIB, ceea ce înseamnă că SUA au o contribuţie considerabilă la bugetul Alianţei.
Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare. ”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO.

La Summitul din Ţara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca în termen de 10 ani ţările membre ale Alianţei să atingă obiectivul alocării a 2% din PIB pentru bugetul apărării. Acea decizie a fost o reacţie la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situaţiei securităţii în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.

La aproape zece ani de la Summitul din Ţara Galilor şi un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuţii despre modul de adaptare a ţintei cheltuielilor militare.
O decizie este aşteptată la Summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede nivelul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.

Pe de altă parte, Stoltenberg a avertizat China cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei, în contextul în care preşedinţii rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping, au în aceste zile consultări la Moscova.

„Nu am văzut vreo dovadă conform căreia China îi livrează arme letale Rusiei, dar am văzut unele semne că a existat o cerere în acest sens din partea Rusiei şi aceasta este o chestiune care este luată în considerare la Beijing de către autorităţile chineze. China nu ar trebui să furnizeze ajutor letal Rusiei, aceasta ar însemna sprijin pentru un război ilegal”, a accentuat șeful NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.