Țara din Europa în care transportul public este gratuit, dar oamenii nu renunță la mașina personală

În pofida investiţiilor şi gratuităţii introduse în urmă cu trei ani, transportul public are dificultăţi în a concura cu maşina personală în Luxemburg, informează AFP. Aceasta este prima țară din Europa în care transportul public este gratuit.

În 2021, Luxemburg, o țară mică cu 650.000 de locuitori, afişa a doua cea mai ridicată rată de motorizare din UE, cu 681 de automobile particulare la 1.000 de locuitori, potrivit datelor Eurostat. În rândul celor 27 de state membre UE doar Polonia are o rată de motorizare mai mare, 687 de automobile particulare la 1.000 de locuitori.

Ministrul pentru Mobilitate din Luxemburg, François Bausch, spune că Guvernul investeşte anual 800 de milioane de euro în transportul public. Ţara deţine un record european în domeniul investiţiilor în reţeaua de tramvai, cu 500 de euro pe persoană investiţii pe an în „extinderea şi îmbunătăţirea calităţii reţelei”, subliniază ministrul.

Gara centrală renovată, funicular ultramodern, benzi dedicate pentru autobuze şi tramvaie, în capitala Luxemburgului progresele în domeniul transportului public sunt salutate de utilizatori care subliniază şi beneficiile oferite de gratuitate. O măsură inedită în Europa, unde până acum nicio ţară nu a introdus gratuitatea transportului public pe întreg teritoriul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Un astfel de comportament pare însă a fi unul minoritar, dacă te uiţi la ambuteiajele care persistă la orele de vârf pe marile bulevarde din Luxemburg.

Explicaţia are legătură cu o particularitate a Luxemburgului, care atrage zilnic pe teritoriul său 220.000 de muncitori transfrontalieri, care reprezintă aproape jumătate din numărul total de angajaţi. Aceşti muncitori transfrontalieri, veniţi în principal din Franţa şi Belgia, nu beneficiază de gratuitatea transportului public pentru călătoriile pe care le fac din ţara de rezidenţă. Asta este un factor care împiedică renunţarea la maşina personală.

#mașina personala #gratuit #transport public

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.