Sute de elevi au vizitat muzeul băncii centrale. Vizitele vor fi extinse

Banca Națională a Moldovei (BNM), în calitate de coordonator al procesului de educație financiară în țara noastră, continuă activitățile în cadrul proiectului internațional Global Money Week 2023, care reunește 176 de țări. În această săptămână, sute de elevi au vizitat în muzeul băncii centrale, pentru a descoperi istoria banilor, precum și colecția impresionantă de monede comemorative și jubiliare, confecționate din argint și aur. De asemenea, vizitatorii au avut parte de o prezentare interactivă ale elementelor de siguranță de pe bancnotele de lei moldovenești, care a inclus și curiozități legate de procesul de tipărire a banilor.

Urmare interesului sporit din partea publicului, vizitele la sala de expoziții a BNM au fost extinse și pentru următoarele săptămâni. Astfel, banca centrală manifestă deschidere către public și intenția de a ajuta cetățenii să capete cât mai multe cunoștințe despre conceptele financiar-bancare.

În context, se înscrie și primul forum de educație financiară din Republica Moldova, organizat de BNM pe 21 martie 2023, care a lansat o platformă de discuții între oficiali, parteneri externi și societatea civilă și, totodată, procesul de elaborare a strategiei de educație financiară din Republica Moldova.

În cadrul evenimentului, care a reunit aproape 150 de participanți , au fost abordate subiecte precum: importanța strategiei de educație financiară pentru bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea economică a țării, rezultatele educației financiare la nivel regional, colaborarea dintre instituțiile publice și cele private și contribuția ei la educația financiară, pregătirea tinerei generații pentru a se integra în economia de piață, educația financiară în instituțiile de învățământ și însemnătatea acesteia în era digitalizării.

De asemenea, în zilele următoare, experții BNM vor susține o sesiune financiară tematică pentru elevii de la Colegiul Agroindustrial din Ungheni, care și-au dorit o comunicare interactivă cu specialiștii în domeniul politicii monetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pe parcursul anilor, la proiectul internațional Global Money Week 2023 s-au alăturat diferite instituții publice, organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai mediului financiar-bancar, ai societății civile ș.a., venind în susținerea cetățenilor cu informații din domeniul financiar, utile pentru consumatori în luarea deciziilor financiare.

Instituțiile participante la Global Money Week, care în acest an are loc între 20 și 26 martie 2023, vor aduce la cunoștința Băncii Naționale, în calitate de coordonator, programul activităților desfășurate, care vin să confirme unificarea eforturilor de educație financiară la toate nivelurile în sprijinul cetățenilor.

Banca Națională a Moldovei desfășoară și alte proiecte de educație financiară, destinate pentru diverse categorii de populație, între care „În lumea lui Bănuț”, Tabăra de educație financiară „Dă sens banilor”, „O zi de vacanță la BNM”, „Drumul banilor”, „Generația I – independența financiară” ș.a. În cadrul acestora, participanții au posibilitatea să capete abilități de gestionare eficientă a veniturilor de care dispun, pentru a-și asigura stabilitate și bunăstare.

#Global Money Week #muzeu #activitati #Banca Națională

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.