Republica Moldova, măcinată de provocările energetice, umanitare și sociale. Starea de urgență prelungită cu 60 de zile

Starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 5 aprilie. Un PROIECT de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 61 de deputați.

Potrivit Premierului Dorin Recean, prelungirea stării de urgență este necesară în contextul mai multor riscuri și amenințări existente, printre care provocările de natură energetică, umanitară, socială și de securitate, acestea fiind, în mare parte, consecințe ale agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.

„Situația de securitate din regiune rămâne precară, iar Republica Moldova rămâne o țintă a unui larg spectru de manifestări ale războiului hibrid, prin care se încearcă destabilizarea țării. Aceste riscuri sunt exacerbate și de situația gravă, fără precedent din domeniul justiției, în care este afectată funcționalitatea instituțiilor din sistemul judecătoresc”, se menționează în nota informativă a proiectului de hotărâre.

Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite, în continuare, dispoziții care sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Parlamentul a declarat stare de urgență la data de 24 februarie 2022, când a început războiului în Ucraina, ținând cont de pericolul iminent la adresa securității naționale a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#starea de urgenta #Energie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.