Republica Moldova, măcinată de provocările energetice, umanitare și sociale. Starea de urgență prelungită cu 60 de zile

Starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 5 aprilie. Un PROIECT de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 61 de deputați.

Potrivit Premierului Dorin Recean, prelungirea stării de urgență este necesară în contextul mai multor riscuri și amenințări existente, printre care provocările de natură energetică, umanitară, socială și de securitate, acestea fiind, în mare parte, consecințe ale agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.

„Situația de securitate din regiune rămâne precară, iar Republica Moldova rămâne o țintă a unui larg spectru de manifestări ale războiului hibrid, prin care se încearcă destabilizarea țării. Aceste riscuri sunt exacerbate și de situația gravă, fără precedent din domeniul justiției, în care este afectată funcționalitatea instituțiilor din sistemul judecătoresc”, se menționează în nota informativă a proiectului de hotărâre.

Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite, în continuare, dispoziții care sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Parlamentul a declarat stare de urgență la data de 24 februarie 2022, când a început războiului în Ucraina, ținând cont de pericolul iminent la adresa securității naționale a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#starea de urgenta #Energie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.