VIDEO Primul Lamborghini hibrid are patru motoare și 1.015 cai putere

Celebrul producător auto italian deschide o nouă eră în istoria sa de 60 de ani, lansând primul supercar hibrid plung-in, Lamborghini Revuelto.

Noul model, al cărui preț nu a fost dezvăluit, are un motor de 12 cilindri pe benzină și trei motoare electrice. Cele două sisteme de propulsie însumează 1.015 cai putere, relatează CNN.

Hibridul plug-in promite senzații variind între zgomot puternic și silențios – meniul include 13 moduri de conducere. La viteze mici, propulsia este complet electrică, iar în regim de condus agresiv folosește toată puterea motorului V12 și a motoarelor electrice. Lamborghini Revuelto va atinge o viteză maximă de 350 km/h, conform specificațiilor producătorului.

Compania italiană fondată în 1963 a acordat o atenție acestui proiect: totul e nou la această mașină, inclusiv motorul cu ardere internă, dezvoltat special pentru Revuelto.

Și amplasarea motorului e diferită. În trecut, puterea motoarelor modelelor Lamborghini V12, începând cu Countach, era trimisă în partea din față, iar transmisia era între cele două locuri. De aici, puterea era redirecționată prin arborii de transmisie către roțile din spate sau, la multe modele mai noi, către toate cele patru roți.

Revuelto are transmisia poziționată în spatele motorului pentru a face loc bateriilor. Acest aranjament neobișnuit a rezolvat o problemă importantă: a permis mașinii ca, în ciuda acumulatorilor grei, să păstreze o distribuție optimă a greutății. Astfel, 44% din greutatea mașinii este preluată de roțile din față, iar 56% revine celor din spate.

Puterea motorului pe benzină, laolaltă cu cea furnizată de un motor electric, este transmisă doar la roțile din spate prin intermediul unei transmisii cu opt trepte. Alte două motoare electrice furnizează putere pentru roțile din față, oferind un sistem 4×4. Motoarele independente dedicate roților din față permit vectorizarea cuplului – furnizarea unei puteri diferite pentru fiecare roată pentru virarea optimă și tracțiune.

Noile hibride Revuelto și Huracan vor fi asamblate pe aceeași linie de producție, a spus Winkelmann. În prezent, acestea sunt construite pe linii separate din aceeași fabrică. Noile supermașini vor împărți, de asemenea, mai multe piese comune decât până acum, dar această „înfrățire” nu va reduce mult costul impus de tehnologia hibrid.

În schimb, SUV-ul Urus, produs într-un volum mai mare decât mașinile de viteză, va fi construit în continuare într-o fabrică separată.

A new paradigm for super sports cars is here.
Introducing Lamborghini Revuelto.
The first ever super sports V12 hybrid plug-in HPEV.
Ready to drive you beyond.#Lamborghini #Revuelto #FromNowOn pic.twitter.com/rmvnv5zSJZ

— Lamborghini (@Lamborghini) March 29, 2023

Winkelmann a mai spus că spațiul câștigat prin asamblarea pe aceeași linie a modelelor hibrid ar putea fi folosit pentru construirea următorului model Lamborghini, o mașină electrică așteptată în 2028. Este vorba de o platformă cu patru locuri, nu de un supercar; cu actuala tehnologie a acumulatorilor, un supercar 100% electric nu este posibil, întrucât bateriile ar fi prea grele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolud #putere #Lamborghini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.