SUA vor să mai țină Ucraina departe de NATO. Diviziunile din Occident, dezvăluite de Financial Times

07 Apr. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
07 Apr. 2023, 05:15 // Actual //  Lupu Eduard

Statele Unite se împotrivesc eforturilor unor aliaţi europeni de a oferi Ucrainei o ”foaie de parcurs” pentru aderarea la NATO la summitul din iulie al Alianţei, ceea ce arată că există diviziuni în Occident cu privire la statutul postbelic al Kievului, relatează ”Financial Times”.

SUA, Germania, dar şi Ungaria se opun eforturilor unor ţări precum Polonia şi statele baltice de a oferi Kievului legături mai strânse cu NATO şi declaraţii clare de sprijin pentru viitoarea sa aderare, au declarat pentru FT patru oficiali implicaţi în discuţii.
Diviziunile au ieşit la iveală la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO care a avut loc în această săptămână la Bruxelles, iar oficialii statelor membre îşi vor petrece următoarele două luni încercând prin negocieri să deblocheze impasul, înainte de summitul de la Vilnius din iulie.

Negocierile au loc în contextul în care preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că va participa la summit doar dacă i se vor prezenta paşi concreţi în vederea aderării ţării sale la NATO, cum ar fi garanţii de securitate postbelică din partea membrilor NATO sau o colaborare mai strânsă cu Alianţa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

În 2008, la summitul de la Bucureşti, NATO a convenit că Ucraina va deveni la un moment dat membră a Alianţei Nord-Atlantice, dar de atunci lucurile nu au mai avansat în acest sens. La acea vreme, SUA au fost cele care au cerut ca NATO să acorde Ucrainei un calendar concret de aderare, aşa-numitul ”Plan de acţiune pentru aderare”, dar Franţa şi Germania au respins această solicitare, pe fondul temerilor că demersul ar putea provoca Rusia.

Ucraina a solicitat în mod oficial aderarea la NATO anul trecut, după invazia rusă. La fel au făcut şi Finlanda şi Suedia, iar Helsinki s-a alăturat deja NATO la începutul acestei săptămâni.

Jens Stoltenberg a prezentat propuneri ”practice și politice”

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a prezentat luna trecută statelor membre un document de propunere care schiţează ofertele ”practice şi politice” pentru Kiev, au declarat oficialii cu care au stat de vorbă jurnaliştii de la Financial Times. Acest document includea o sugestie privind o nouă declaraţie referitoare la relaţia Ucrainei cu NATO, pe baza declaraţiei din 2008.

Diplomaţii implicaţi în discuţiile din această săptămână spun că la Bruxelles a avut loc o dezbatere intensă între miniştrii de externe din NATO cu privire la ceea ce ar trebui să i se ofere Ucrainei. Aliaţii au afişat diferenţe evidente în ceea ce priveşte condiţiile lor, în contrast cu unitatea generală a NATO care a prevalat de când Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, în februarie anul trecut, scrie Financial Times.
”Ne aşteaptă câteva săptămâni de negocieri dure pentru a încerca să reducem aceste diferenţe şi să elaborăm un fel de rezultat politic”, a declarat un oficial occidental. ”Dar da, există unele diferenţe semnificative în acest sens, în acest moment”, a adăugat el.
Toţi cei 31 de membri ai alianţei sunt de acord însă că aderarea nu este o opţiune pe termen scurt şi că nu poate fi discutată serios cât timp războiul este în desfăşurare.

Ce spune Washingtonul

Dar două persoane prezente la reuniunile din această săptămână au declarat că un număr tot mai mare de state susţin ca Ucrainei să i se ofere la Vilnius ”o cale politică” de aderare, care să ”strângă” legăturile dintre NATO şi Kiev. Cu toate acestea, SUA se împotrivesc acestei propuneri, au spus ei.

”Drumul este încă foarte anevoios”, a declarat un al doilea oficial occidental.
În schimb, SUA îi îndeamnă pe aliaţi să rămână concentraţi asupra ajutorului militar, financiar şi umanitar pe termen scurt pentru Ucraina, pentru a o ajuta să reziste şi, în cele din urmă, să respingă invazia Rusiei.

Sprijinul practic, cum ar fi livrările de muniţie, ar trebui să fie principala prioritate la Vilnius, au declarat oficialii americani. Discuţiile despre o potenţială relaţie politică postbelică distrag doar atenţia de la acest obiectiv, consideră Washingtonul.

”Pentru ca noi să ajungem la întrebarea când şi cum să aducem Ucraina în Alianţă, trebuie, aşa cum a remarcat secretarul general, să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca naţiune suverană şi independentă”, a declarat un oficial american de rang înalt, citat de FT.

Un consiliu NATO-Ucraina?

O opţiune luată în considerare este de a transforma actuala Comisie NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, un pas care ar ridica statutul Ucrainei ca partener al alianţei, implicând-o mai mult în reuniunile şi consultările NATO, inclusiv în şedinţele de informare ale serviciilor de informaţii.

Rusia are un astfel de format cu NATO, care a fost suspendat după invazie.

Ce spune Zelenski

Zelenski le-a spus liderilor NATO că va participa la summitul de la Vilnius doar dacă Alianţa este pregătită să avanseze în cooperarea concretă cu Kievul şi este dispusă să discute despre garanţii de securitate pentru Kiev în locul unei aderări depline a Kievului la blocul militar.

”Aş dori să le spun tuturor partenerilor noştri, care caută în mod constant compromisuri în ceea ce priveşte calea Ucrainei către NATO, că ţara noastră va fi intransigentă în această privinţă”, a avertizat Zelenski într-un discurs susţinut săptămâna aceasta.

Ce vor est-europenii

De asemenea, aliaţii din NATO încă dezbat dacă ar trebui să existe o declaraţie separată a summitului dedicată Ucrainei sau dacă problema ucraineană ar trebui să fie menţionată în declaraţia generală, mai largă, a reuniunii la nivel înalt.

”Est-europenii, bineînţeles, încearcă să vină cu formule care să pornească un proces” de aderare, a declarat o persoană informată despre acestei discuţii. ”Ei vor să ne atragă într-un proces care duce inevitabil la starea finală dorită de ei (aderarea Ucrainei), iar ceilalţi sunt ezitanţi în această privinţă”, a dezvăluit sursa.

Un purtător de cuvânt al NATO a subliniat comentariile publice ale lui Stoltenberg făcute după reuniunile de la Bruxelles de miercuri, în care acesta a reiterat angajamentul luat de NATO în 2008 faţă de Ucraina, scrie FT. Însă Stoltenberg a mai spus că realizarea acestui angajament depinde atât de faptul că Ucraina va rămâne ”o naţiune suverană şi independentă”, cât şi de faptul că forţele armate ale ţării vor adopta doctrinele şi practicile standard ale NATO. ”Această tranziţie a început, dar avem nevoie de mai mult şi trebuie să o punem în aplicare mai repede”, a afirmat şeful NATO.

Financial Times menţionează că un purtător de cuvânt al secretarului de stat american Antony Blinken nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii în legătură cu aceste informaţii obţinute pe surse.

Realitatea Live

19 Mai 2024, 10:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
19 Mai 2024, 10:38 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Tim Cook, şeful Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja la viitor şi la cine ar putea să conducă după retragerea sa. Sub conducerea sa, Apple a ajuns la o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, iar până în 2025, ar putea ajunge la 4.000 de miliarde, scrie Business Insider.

În ciuda rezultatelor extraordinare, Tim Cook nu se va afla la cârmă pentru totdeauna, de aceea CEO-ul în vârstă de 63 de ani face planuri pentru predarea ştafetei. Într-un podcast cu celebra cântereaţă albaneză Dua Lipa, Cook a spus că speră ca succesorul să „vină din interiorul Apple”.

Deşi Cook mai are de stat încă trei ani la conducerea companiei, pariurile privind următorul CEO deja au început.

Primul candidat la tron este John Williams. Potrivit Bloomberg, Williams a fost considerat în general drept succesorul logic al lui Cook încă din 2019, când a preluat studioul de design al Apple după plecarea directorului de design Jony Ive în 2019.

Williams a supravegheat dezvoltarea Apple Watch şi acum gestionează operaţiunile Apple la nivel mondial. Executivul a anunţat recent că firma renunţă la un proiect de un deceniu de a fabrica o maşină electrică Apple.

Cu toate acestea, există voci în companie care spun că Williams, în vârstă de 61 de ani, s-ar putea să nu fie un lider pe termen lung din cauza vârstei.

Un alt potential CEO al Apple ar putea fi John Ternus, cu o carieră de peste 20 de ani în companie, care este favorit pentru poziţie şi care conduce divizia de Hardware Engineering.

„Are o mulţime de abilităţi de management la fel ca şi Tim Cook.”.a scris într-un e-mail o persoană familiarizată cu problema conducerii.

Cu toate acestea, vârsta pare a fi o problemă şi pentru Ternus, fiind considerat la 49 de ani prea tânăr pentru conducere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău