Justiţia de peste Prut şi-a spus ultimul cuvânt în dosarul uneia dintre cele mai bine puse la punct reţele de contrabandişti de ţigări.
Procesul a durat mai bine de şase ani, interval în care a trebuit şi să fie reluat, după ce o sentinţă prelua aproape cuvânt cu cuvânt rechizitoriul întocmit de procurori. În final, pedepsele contrabandiştilor s-au topit ca un boţ de unt, scrie ziaruldeiasi.ro.
În urma anchetei, desfăşurată în colaborare cu autorităţile române, au fost trimişi în judecată în faţa Tribunalului un basarabean, Veaceslav Niştiriuc, şi trei ieşeni, Paul Pleşca, Iulian Stegaru şi Ovidiu Beşleagă, acuzaţi de contrabandă, dare de mită şi trecerea frauduloasă a frontierei. Conform rechizitoriului, „afacerea” a demarat în mai 2014, la iniţiativa unui grănicer moldovean. Acesta l-a convocat pe şeful Sectorului de Poliţie de Frontieră Ţuţora, Constantin Păşniceanu, la o întâlnire pe graniţă.
În cadrul acesteia, moldoveanul i-a cerut ofiţerului român favoarea ca un fost grănicer moldovean să vină la pescuit pe Prut, deşi în România era prohibiţie. Apoi, moldoveanul i s-a plâns românului ce greu o duce cu banii, făcând aluzie la traficul de ţigări, ca sursă de venituri. La o a doua întâlnire, în noiembrie, moldoveanul a trecut la discuţii concrete, propunându-i lui Păşniceanu să asigure traseul unui transport de ţigări până la Tomeşti. Poliţistul român a acceptat formal, dar şi-a înştiinţat superiorii.
Un prim transport peste Prut a fost organizat pe 17 decembrie 2014. Prudenţi, moldovenii au trecut câteva colete, dar încărcate cu paie şi fân de lucernă, nu cu ţigări. Transportul a fost lăsat să treacă, contrabandiştii fiind astfel siguri că pot avea încredere în cel pe care îl considerau colaboratorul român. Corecţi, moldovenii au plătit 2.500 de euro drept primă pentru faptul că poliţiştii de frontieră români închiseseră ochii.Transportul propriu-zis a fost organizat pe 28 decembrie, când şapte moldoveni au trecut Prutul cu două bărci pneumatice, încărcate cu 45 de colete, conţinând 66.500 de pachete de ţigări. Transportul a fost lăsat să ajungă la destinaţie, un garaj din Tomeşti, dar poliţiştii l-au supravegheat îndeaproape. Fără să ştie că sunt vânaţi, moldovenii au plătit de Revelion „comisionul” de 5.000 de euro convenit. A urmat ridicarea ţigărilor din depozit şi arestarea membrilor reţelei care au putut fi identificaţi.
În 2018, Tribunalul a pronunţat primele sentinţe. Niştiriuc a fost condamnat la 7 ani de închisoare, Pleşca la 6 ani şi 4 luni de detenţie, Stegaru – la 3 ani, 6 luni şi 20 de zile de închisoare, iar Beşleagă, la 3 ani şi 4 luni de închisoare. Sentinţa a fost desfiinţată însă în 2019 de Curtea de Apel, care a remarcat că magistraţii Tribunalului preluaseră fraze întregi din rechizitoriu, fără a face o analiză proprie a probelor administrate. Ca urmare, judecarea dosarului a fost reluată. În noua sa sentinţă, Tribunalul l-a scos din cauză pe Niştiriuc. Acesta fusese condamnat între timp în Republica Moldova pentru complicitate la corupere activă, echivalentul moldovean al dării de mită şi contrabandă. Condamnarea lui Pleşca a rămas aceeaşi, iar Stegaru a fost condamnat la o simplă amendă penală de 4.500 lei. Beşleagă a fost achitat, pentru că fapta nu a fost comisă cu gradul de vinovăţie cerut de lege.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
Sentinţa a fost contestată atât de Pleşca, cât şi de procurori. Acuzat de contrabandă, conducere fără permis dar şi de dare de mită pentru că predase cele două „comisioane” destinatarului, el a precizat că nu ştia ce reprezentau acei bani. El a mai invocat şi starea de sănătate, respectiv „hepatită în ultimul stadiu” pentru a demonstra că nu ar putea suporta regimul de detenţie. La rândul lor, procurorii au contestat soluţiile de achitare şi de aplicare a unei amenzi penale în cazul celorlalţi doi, ca netemeinice. Pleşca a obţinut o reducere a pedepsei cu un an şi 4 luni, întrucât răspunderea penală pentru conducere fără permis se prescrisese. Dispoziţiile în privinţa celorlalţi au rămas aceleaşi. Inculpaţii vor avea însă de plătit un prejudiciu de 800.000 lei către Direcţia Regională Vamală, reprezentând accize, TVA şi taxe vamale. Sentinţa Curţii de Apel este definitivă.
