Emmanuel Macron, acuzat că „i-a servit lui Xi Jinping un triumf strategic pe o tavă de argint”

Revista americană Foreign Policy îl acuză pe președintele francez Emmanuel Macron că „i-a servit lui Xi Jinping un triumf strategic pe o tavă de argint”, remarcând totodată că „Europa e dezastruos de dezbinată în privința Chinei”.

În ultimele două săptămâni, președintele Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, a primit vizita mai multor demnitari europeni. La sfârșitul lunii martie, premierul spaniol Pedro Sánchez a fost primul om de stat european care s-a întâlnit cu liderul chinez după summitul liderului chinez cu președintele rus Vladimir Putin de la Moscova.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a urmat, săptămâna trecută, împreună cu președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Singurul câștigător al acestor vizite este Xi. Nu numai că nu a făcut nicio concesie cu privire la nicio problemă vitală pentru interesele europene, de la războiul Rusiei până la relațiile economice, dar vizitatorii săi europeni i-au arătat lui Xi o mostră de dezbinare europeană și transatlantică, servindu-i liderului chinez un triumf strategic major pe o tavă de argint și lăsând Politica europeană față de China în dezordine.

Nu trebuia să fie așa. Planul liderilor europeni era unul bun în teorie. Ei au vrut să profite de redeschiderea după sfârșitul regimului „zero covid” al Chinei și să susțină probleme importante cu Xi, în special războiul Rusiei. Macron o invitase pe von der Leyen să i se alăture la Beijing pentru a marca unitatea europeană și s-a întâlnit cu ea pentru un prânz pregătitor la Paris înainte de călătorie. Președintele francez a părut clar că vrea să semnaleze că este un european mai angajat decât cancelarul german Olaf Scholz, care a pornit într-o călătorie solo la Beijing în noiembrie 2022, după ce a respins oferta lui Macron de a merge împreună. Von der Leyen și-a făcut partea ei pentru a semnala o abordare europeană hotărâtă, notează FP.

Țările de estul Europei sunt furioase pe Macron

Țările de estul Europei sunt furioase pe Macron, care vrea să rupă UE de SUA. Nu mai îndepărta Europa de SUA, pare să fie mesajul oficialilor din Europa Centrală și de Est, care sunt furioși pe președintele francez Emmanuel Macron după ce acesta a avertizat asupra faptului că europenii nu ar trebui să se lase prinși la mijloc în conflictul dintre SUA și China în privința Taiwanului, scrie Politico.

Afirmațiile lui Macron au agasat guvernele țărilor de pe flancul de est al Uniunii Europene care vor să aibă relații cât mai bune cu SUA – în special în domeniul Apărării – și susțin o abordare mai dură față de Beijing. „În loc să construim o autonomie strategică față de SUA, propun un parteneriat strategic cu SUA”, a spus marți premierul polonez Mateusz Morawiecki înainte de a face o vizită de trei zile în America. În privat, diplomații sunt încă și mai vehemenți. „Nu putem înțelege poziția lui Macron cu privire la relațiile transatlantice în aceste vremuri grele”, a spus un diplomat dintr-o țară din estul Europei. „Noi, ca UE, ar trebui să fim uniți. Din nefericire, această vizită și remarcile franceze care i-au urmat nu sunt benefice”.

Macron a vrut dintotdeauna ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere economic și militar – o inițiativă care mulți din Europa Centrală și de Est se tem că ar putea să slăbească sprijinul americanilor fără de care statele din această regiune ar întâmpina dificultăți mult mai mari să se apere de acțiunile agresive ale Rusiei. „Ar trebui cu toții să ne aducem aminte de înțelepciunea primului ambasador american în Franța, Benjamin Franklin, care remarca pe bună dreptate că ori rămânem împreună, ori vom fi spânzurați separat”, a spus un alt diplomat de rang înalt din Europa de Est.
Macron a atins un subiect sensibil în Europa: cum ar trebui UE să se poziționeze în lupta dintre superputerile SUA și China.

Președintele francez a încurajat Europa să își croiască propriul drum și a avertizat că Europa se confruntă cu un „mare risc” dacă „rămâne prinsă în crize care nu sunt ale noastre și care ne împiedică să ne formăm autonomia strategică”. Macron a mai spus că ar vrea ca Europa să devină un al „treilea pol” de contrabalansare a Chinei și SUA pe termen lung. Un conflict iminent între Beijing și Washington, potrivit lui, ar pune în pericol realizarea acestui obiectiv.

În estul Europei, însă, Macron este acuzat că nu diferențiază destul între SUA și China în contextul jocului global pentru putere. Un diplomat dintr-o țară din Europa Centrală a criticat poziția lui Macron, catalogând-o drept „scandaloasă”, în timp ce un alt oficial din aceeași regiune a interpretat-o ca o încercare a lui Macron „de a distrage atenția de la alte probleme și de a face Franța să pară mai importantă decât este”.

Kristi Raik, șeful programului de politică externă a Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate, a spus că Macron vorbește mult despre autonomia strategică a Europei, dar nu menționează nimic despre faptul că securitatea și apărarea Europei depind în mare măsură de SUA, după cum a devenit foarte clar în Ucraina. Dacă Macron „vrea să arate în mod serios că plănuiește cu adevărat ca Europa să se poată apăra singură, ar trebui să arate că Franța este dispusă să facă mult mai multe pentru a apăra Europa de Rusia”, a mai spus Raik.

Răspunsul Parisului

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a declarat că Franţa este un „aliat solid şi de încredere” al Statelor Unite, dar că este necesară implicarea Chinei, el încercând astfel să clarifice declaraţiile controversate ale preşedintelui francez Emmanuel Macron.
„Intenţionăm să rămânem aliaţi puternici şi de încredere ai Statelor Unite ale Americii. Să nu înţelegeţi greşit”, a spus Le Maire, care a participat la reuniunile de primăvară, de la Washington, ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale.

„Înainte de a merge în China, preşedintele Macron l-a sunat pe preşedintele Biden (…) pentru a coordona efectiv poziţiile americane şi franceze faţă de China”, a subliniat ministrul francez.

Preşedintele Macron a provocat un val de neînţelegere în SUA şi în Europa făcând apel la Uniunea Europeană să nu urmeze Washingtonului sau Beijingului în chestiunea Taiwanului, declaraţii interpretate ca o distanţare faţă de Washington. Întrebat despre acest subiect, Bruno Le Maire a apreciat că este o prioritate „să cerem Chinei să oprească escaladarea din Taiwan”.

Din punct de vedere economic, el a deplâns faptul că „unii (…) în SUA cred că ar fi necesară decuplarea completă a economiilor occidentale – americană şi europene – de economia chineză”, în contextul în care „volumul comerţului dintre China şi SUA nu au fost niciodată atât de ridicat”.

„Aşadar, Europei i se cere să renunţe la un comerţ care a crescut între SUA şi China. Nu avem vocaţia de a fi idiotul satului, care se lasă păcălit şi care lasă alte puteri să facă comerţ”, a mai declarat el.

Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii între SUA şi China au atins în 2022 cel mai înalt nivel din istorie, potrivit datelor Departamentului american de Comerţ. Dar China şi-a pierdut rangul de cel mai mare partener comercial al SUA în favoarea Uniunii Europene, o premieră după războiul comercial din 2019. Ministrul francez al Economiei consideră, de asemenea, că este necesar să se urmărească în continuare implicarea Chinei, fie că este vorba de a nu vinde arme Rusiei, de a lupta împotriva schimbărilor climatice sau de a restructura datoria ţărilor sărace, sector în care Beijingul este unul din principalii creditori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Macron #Paris #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.