Doi experți de la Universitatea Yale îi fac praf pe Putin și FMI: Înșelătoria privind catastrofa din Rusia

14 Apr. 2023, 07:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Apr. 2023, 07:37 // Actual //  bani.md

După începerea invaziei ordonate de Putin în Ucraina, peste 1.200 de firme occidentale au plecat de la Moscova, iar Vestul a impus sancțiuni care au lovit puternic Rusia.

Acum, doi experți de la Universitatea Yale îi fac praf atât pe Putin, cât și FMI, pentru prezentarea unor informații false despre economia Rusiei. Acestea sunt ”pure invenții ale imaginației lui Putin”, iar în realitate economia Rusiei este în stare de implozie în prezent.

Experții în economie de la Universitatea Yale din Statele Unite, Jeffrey Sonnenfeld și Steven Tian sunt complet nedumeriți cum Fondul Monetar Internațional, condus de bulgăroaica Kristalina Georgieva dau publicității predicții fictive despre economia din Rusia, nedispunând de date reale și raliindu-se la propaganda lui Putin, potrivit unei analize apărute în Time.

Într-un articol de opinie Jeffrey Sonnenfeld și Steven Tian, doi academicieni de la Yale Chief Executive Leadership Institute, au criticat previziunile economice ale Rusiei, Banca centrală a statului dând o imagine a rezilienței pe fondul sancțiunilor occidentale și al invaziei costisitoare a Ucrainei de către Rusia.

Banca centrală și-a ajustat recent perspectivele privind PIB-ul, estimând că economia sa va crește cu 1% sau se va contracta 1% în acest an, deși a estimat anterior o contracție de 1%-4%. Dar aceste cifre sunt „fictive”, au spus Sonnenfeld și Tian.

Propaganda lui Putin demascată
„Astfel, numărul PIB-ului rus este o pură invenție din imaginația lui Putin și rubla nu este o monedă tranzacționată”, au spus cercetătorii. „Statisticile alese de Putin sunt apoi trâmbițate cu nesăbuință în mass-media mondială și pe care se bazează experții neglijenți pentru a construi previziuni ridicole care sunt nerealist favorabile Kremlinului”.

Sonnenfeld și Tian au criticat în mod deosebit Fondul Monetar Internațional (FMI), care a luat în considerare proiecțiile economice ale Rusiei în propria lor analiză a economiei națiunii. FMI estimează în prezent că PIB-ul Rusiei va crește cu 0,7% în 2023, dar Sonnenfeld și Tian susțin că economiștii organizației au recunoscut în privat că au „vizibilitate zero” asupra stării actuale a economiei Rusiei și a datelor reale.

Estimări în afara celor oferite de oficialii ruși sugerează că economia țării a fost afectată în ultimul an. Potrivit unor relatări, veniturile din energie ale Rusiei s-au redus pe fondul interzicerii petrolului rusesc din UE și al plafonului de preț de 60 de dolari, iar alte sectoare majore ale economiei sale au scăzut cu 60%-95%, estimează Sonnenfeld și Tian.
Cu doar o lună în urmă, împreună cu fostul economist șef Morgan Stanley, Stephen Roach, cei doi experți au arătat cum FMI a acoperit această implozie a economiei ruse din cauza grabei sau înșelăciunii.

„De la invazia ucraineană, datele noastre au arătat că informațiile economice ale Kremlinului au devenit din ce în ce mai alese, eliminând în mod selectiv valorile nefavorabile, eliberând în același timp doar pe cele care sunt mai favorabile”, au spus cercetătorii.

Ei au subliniat statistici nepublicate care descriu o imagine mai sumbră a situației Rusiei, inclusiv exporturile și importurile națiunii, intrările și ieșirile de capital și date despre producția de petrol și gaze.

Experții spun că Rusia este un producător atât de ineficient, în timp ce pierd din cota de piață de pe plan global, după ce noi producători din Guyana, Norvegia, Kazahstan, Brazilia și Nigeria au început să livreze.

Chiar și dincolo de petrol, energia care reprezenta 2/3 din exporturile Rusiei înainte de război a scăzut cu 500 de milioane de dolari pe zi. Iar în afara energiei, sectoarele majore ale economiei ruse au scăzut cu 60% până la 95% față de nivelurile de dinainte de război datorită în mare parte exodului a peste 1.200 de corporații multinaționale globale din Rusia, așa cum am documentat cu minuțiozitate.

Pe scurt, Rusia nu este nicidecum o superputere economică și nu aduce nimic economiei globale, concluzionează experții americani. Putin pierde războiul militar, războiul diplomatic și războiul economic. El nu trebuie să câștige războiul de dezinformare din partea presei occidentale și a factorilor de decizie politică care se îndrăgesc naiv de datele sale economice false.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.