Economia Rusiei ar putea crește în 2023, dar previziunile sunt mai slabe pentru 2024

Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Săptămâna aceasta, şi Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI.

Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026.

În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%.

Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari.

Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale.

Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de G7 (grupul statelor puternic industrializate), au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent.

Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#previziuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Solicitarea companiei de stat Energocom de majorare a tarifului la gaz nu este determinată de devierile financiare acumulate, ci de scumpirea gazelor pe piețele internaționale. Explicațiile au fost oferite de directorul ANRE, Alexei Taran, care a precizat că devierile reprezintă doar „declanșatorul” ajustării tarifare, nu cauza principală a acesteia.

Declarațiile vin după ce directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a afirmat că, în luna iulie, compania a constatat acumularea unor devieri negative de circa 106 milioane de lei.

Potrivit lui Taran, Republica Moldova a trecut printr-o situație mult mai dificilă în trecut, când devierile au ajuns la aproximativ 2,5 miliarde de lei, însă acestea au fost recuperate integral până la sfârșitul anului 2024.

„Anul 2025 l-am început cu devieri pozitive. Dacă ne uităm acum la devieri, suma de 100 de milioane poate părea nesemnificativă față de miliardele de atunci, dar orice deviere trebuie recuperată”, a declarat oficialul.

Șeful ANRE a subliniat că, în proiectul de tarif publicat de autoritate, impactul devierilor este de doar 39 de bani pentru un metru cub de gaze, în timp ce cea mai mare parte a majorării este generată de scumpirea gazului cumpărat de pe bursele internaționale.

„Necesitatea de a crește acum prețul reglementat nu vine de la devieri. Vine din necesitatea de a opri generarea de devieri în continuare”, a explicat Taran.

El a avertizat că amânarea ajustării tarifare ar duce la acumularea unor pierderi și mai mari. Potrivit calculelor ANRE, dacă în următoarele trei luni nu s-ar interveni, iar diferența dintre costul de achiziție și tariful actual ar rămâne de aproximativ 5 lei pe metrul cub, devierile ar putea crește de la 100 de milioane la circa 300 de milioane de lei.

„Dacă nu intervenim acum, acești 50 de milioane de metri cubi programați pentru consum în următoarele luni, înmulțiți cu diferența de circa 5 lei, mai adaugă aproximativ 250 de milioane de lei la devieri”, a spus Taran.

În opinia sa, intervenția imediată permite repartizarea impactului asupra unui volum mai mare de gaze consumate până la sfârșitul anului, reducând astfel efectul asupra facturii finale.

„Devierile sunt doar declanșatorul venirii cu cererea. Marea parte din creștere vine din creșterea prețului pe bursă, adică din costul de achiziție al gazului”, a conchis directorul ANRE.

ANRE propune majorarea tarifului pentru consumatorii casnici la 20,30 lei/metru cub, cu TVA, față de 20,93 lei/metru cub solicitați de Energocom. Potrivit explicațiilor autorității, doar 39 de bani din noul tarif sunt legați de recuperarea devierilor, în timp ce restul majorării reflectă creșterea costului gazelor achiziționate de pe piețele internaționale.