Cum a finanțat Roman Abramovici cu banii Rusiei succesul lui Chelsea

18 Apr. 2023, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Apr. 2023, 16:54 // Actual //  bani.md

Cotidianul britanic The Guardian dezvăluie ingineriile financiare făcute de oligarhul rus, care au provocat instituirea reguli fair-playului financiar în fotbal.

În 2003, anul în care Abramovici a cumpărat clubul, normele care reglementau investițiile în fotbal erau practic inexistente și puțini l-au întrebat pe omul misterios gata să salveze Chelsea de datorii punitive.

Chiar și atunci, era bine cunoscut faptul că averea sa provenea de la Sibneft, un gigant al petrolului și gazelor naturale creat în urma privatizării activelor de stat, în mijlocul tumultului de ieșire a Rusiei din comunism.

Dar, pe măsură ce anii treceau, conturile financiare ale lui Chelsea nu ofereau prea multe informații despre originea împrumuturilor fără dobândă pe care Abramovici le-a pompat în club.

Acum, dosarele Oligarch – un set de documente scurse de la furnizorul de servicii financiare offshore MeritServus, cu sediul în Cipru, care a fost sancționat săptămâna trecută după dezvăluirile din The Guardian despre modul în care a transferat bani pentru Abramovici – au dezvăluit modul în care miliardarul rus a transformat Chelsea în lider mondial.

Influența lui Putin în afacerile lui Abramovici

Anul 2003 a fost crucial nu doar pentru Chelsea, ci și pentru Abramovici, Putin și Rusia. În primăvară, Abramovici a convenit asupra unei fuziuni între afacerea sa de petrol și gaze Sibneft și rivalul său Yukos, care ar fi creat un nou gigant petrolier global.

Posibila megafuziune de 36 de miliarde de dolari a stârnit entuziasm în cercurile financiare, simbolizând apariția Rusiei ca economie democratică de importanță globală.

Dar, până la sfârșitul anului, afacerea Yukos-Sibneft a reprezentat cu totul altceva – controlul de fier al lui Putin asupra puterii și suprimarea brutală a oponenților săi.

În octombrie 2003, oligarhul Mihail Hodorkovski – miliardarul care construise Yukos – a fost arestat pe o pistă de aeroport din Siberia și acuzat de fraudă și evaziune fiscală.

Hodorkovski avea să petreacă 10 ani în închisoare, vizat – potrivit observatorilor umanitari internaționali – pentru opoziția tot mai vocală față de domnia lui Putin.

La scurt timp după aceea, Abramovici a anulat fuziunea Sibneft-Yukos. În schimb, Yukos a fost confiscată de Kremlin și spartă pentru a fi scoasă la licitație.

„Arestarea lui Hodorkovski a fost un semnal de alarmă pentru ceilalți oligarhi că Putin vorbește serios”, a declarat John Lough, membru asociat al programului Rusia și Eurasia de la Chatham House, care a lucrat la compania petrolieră anglo-rusă TNK-BP.

„Se puteau bucura de un nivel de bogăție, puteau conduce aceste afaceri în mod responsabil, dar loialitatea lor nu era față de acționari sau angajați, ci față de Kremlin”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.