Locuința socială asistată – o oportunitate spre independență

Primăria municipiului Chișinău dezvoltă serviciului social „Locuința socială asistată” în parteneriat cu UNICEF Moldova.

Tinerii și tinerele din sistemul de protecție din municipiul Chișinău au posibilitatea de a fi găzduiți temporar în condiții de siguranță, în spații bine amenajate care corespund necesităților de bază.

O locuință socială asistată dispune de 3 dormitoare separate, cu 6 paturi, camere de baie și wc. În afară de spații personale, tinerii se folosesc de spații comune, precum: bucătăria, spălătoria, camera de zi.

Locuința socială asistată este dotată cu mobilier și aparate electrocasnice, calculatoare, iar dormitoarele au un aspect plăcut, ca acasă.

De curând, 6 beneficiari băieți ai unei Locuințe Sociale Asistate din capitală au fost vizitați de către autorități. În cadrul întâlnirii au fost distribuite bunuri de primă necesitate, precum: încălțăminte de iarnă/vară, scurte de primăvară, malete, pulovere, costume sportive, blugi, treninguri tricotate, lenjerie de corp, pachete igienice personale și ghiozdane.

Viceprimarul capitalei Angela CUTASEVICI, responsabilă de domeniul social, menționează că Serviciul social „Locuință socială asistată” este amenajat în corespundere cu necesitățile individuale ale beneficiarilor și asigură un mediu apropiat celui familial. În acest context, ne dorim să ajutăm cât mai mulți tineri și suntem deschiși spre colaborare.

În Serviciul ”Locuința socială asistată” lucrează câte 4 pedagogi, un asistent social și un psiholog care asistă beneficiarii în procesul de formare și dezvoltare a deprinderilor de viață și a abilităților sociale, prin consiliere individuală și de grup.

Tatiana OBOROC, șefa DGPDC a menționat că alimentația beneficiarilor este asigurată prin vouchere alimentare, care contribuie la dezvoltarea deprinderilor de viață ale tinerilor.

Flore ROSSI, reprezentantă UNICEF Moldova și-a arătat deschiderea și a subliniat că, locuința socială dezvoltă autonomia și favorizează implicarea activă a tinerilor și tinerelor în activitatea cotidiană.

Acțiunile se desfășoară în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între Primăria Chișinău și UNICEF Moldova, care prevede acordarea asistenței tehnice pentru realizarea drepturilor copiilor și adolescenților din municipiul Chișinău.

#social #primarie #case

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.