Escrocheriile de la microfinanțare s-au dezumflat! Regulile mai dure au redus creditarea cu 93 de milioane de lei

Companiile de microfinanțare au acordat credite în sumă de 11,9 miliarde de lei în anul 2022, cu 92,9 milioane de lei mai puțin în anul 2022 față de anul precedent arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Comisia spune că trendul de încetinire a creditării nebancare s-a accentuat în special în a doua parte a anului 2022, odată cu intrarea în vigoare la 1 septembrie 2022 a Regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară, care prevede criterii exprese aferente modului de evaluare a bonității consumatorului în scopul neadmiterii supraîndatorării acestuia. Ca rezultat, creditele nebancare/leasing financiar acordate în trimestrele III și IV ale anului trecut au consemnat o descreștere cu 5,9% și, respectiv, cu 24,4% față de aceleași perioade ale anului 2021.

În condițiile implementării noilor cerințe, creditorii nebancari și-au reajustat modelele de afaceri, orientându-și activitatea de creditare spre clienți persoane juridice, aceștia înregistrând o creștere cu 21,1%, iar volumul sporind cu 13,8 %, față de aceeași perioadă a anului precedent. Consecvent, în perioada de referință, creditele de consum s-au diminuat cu 29,4%, numărul de persoane fiind în descreștere cu 40,1%.

Valoarea totală a activelor deținute de întregul sistem de creditare nebancară (AEÎ și OCN) a înregistrat valoarea de 15,5 mlrd lei, inclusiv activele deținute de OCN au însumat aproximativ 14,3 mlrd lei, iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a alcătuit circa 1,2 mlrd lei.

Rata creditelor neperformante per sector OCN a înregistrat nivelul de 11,7%, în scădere cu 1,41 p.p, iar per sector AEÎ – 7,4%, în creștere cu 1,45 p.p. față de indicele înregistrat ale anului 2021.

La 1 ianuarie 2023, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 127 de companii cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, în descreștere cu 16 entități. Totodată, 32 de OCN au activitatea suspendată. La aceeași dată, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 222 de asociații, dintre care 161 – licență de categoria A, 60 – licență de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Profitul net contabilizat de companiile de microfinanțare a constituit 964 milioane de lei.

Trei companii domină piața

Datele CNPF relevă că trei companii de microfinanțare domină piața de creditare cu o cotă de 52%. Este vorba de Microinvest cu un volum de 3,8 miliarde de lei, EasyCredit – 1,2 miliarde de lei și IuteCredit – 1 miliard de lei.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) s-a cifrat la 429,8 mii de persoane, iar mărimea medie a unui împrumut a constituit 33,1 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #microcreditare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.