Putin amenință Europa cu o nouă criză a gazului

Rusia a avertizat Europa că va întâmpina o nouă criză a gazului în următorul sezon rece, iar aceasta se grăbește să își reumple rezervele consumate în iarna care a trecut. Gazprom, furnizorul de gaze naturale deținut de statul rus, a declarat că Europa a reușit să treacă peste iarnă, în ciuda reducerii aprovizionării cu gaze rusești, datorită temperaturilor blânde, dar a avertizat că “nu există nicio garanție că natura va face din nou un astfel de cadou”.

Într-o declarație pe Twitter, Gazprom a precizat că reumplerea rezervelor pentru a face față următorului sezon rece nu va fi ușoară, iar principala dificultate vine din “deciziile cu motivații politice, menite să oprească importurile de gaze naturale prin conducte rusești”.

Cu toate acestea, Europa iese acum din sezonul rece cu stocuri de gaze naturale mai mult de jumătate pline, aproape de nivelurile-record pentru această perioadă a anului, potrivit The Telegraph. Acest lucru pune continentul într-o poziție mai puternică pentru a face față iernii următoare cu mai puțin gaz rusesc, iar în același timp poate depinde de importurile de gaze naturale lichefiate (LNG – liquified natural gas) din alte surse.

Alex Froley, analist senior pe divizia LNG a ICIS, a spus că fluxurile de gaze naturale rusești prin conducte către Europa au avut o medie de aproximativ 67 de milioane de metri cubi pe zi în aprilie 2023, comparativ cu aproximativ 281 de milioane de metri cubi pe zi în aprilie 2022. Acesta a declarat: “Datorită faptului că industriile și consumatorii au redus cererea din cauza prețurilor ridicate, iar iarna a fost blândă, Europa are în depozite mult mai mult gaz decât s-ar fi așteptat. Prin urmare, în marea majoritate a modelelor noastre, ar trebui să fie destul de realizabil pentru Europa să își reumple stocurile de gaze naturale înainte de următorul sezon rece. Nu ne așteptăm la nicio creștere enormă a prețurilor în această vară, ca aceea văzută anul trecut”.

Cu toate acestea, el a avertizat că vremea rece din următorul sezon ar putea duce la o creștere a cererii și a prețurilor: “Ar trebui să menționăm, de asemenea, că deși prețurile au scăzut față de anul trecut, acestea sunt încă de două ori mai mari decât media pe termen lung a ultimului deceniu și ar putea rămâne ridicate în următorii ani”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.