Guvernul Ungariei continuă lupta cu inflaţia: introduce promoţii obligatorii în magazine

Guvernul maghiar vrea să se asigure că rata inflaţiei va fi alcătuită dintr-o singură cifră până la finalul anului, iar în acest sens a anunţat că va introduce un sistem de monitorizare a preţurilor care va include promoţii obligatorii în magazine, potrivit Portfolio.

Guvernul a împărţit alimentele de bază în 20 de categorii, iar în fiecare săptămână retailerii trebuie să ofere una dintre acestea la o reducere de cel puţin 10% faţă de cel mai mic preţ din ultimele 30 de zile. Astfel de categorii includ, de exemplu, carnea de pasăre, brânză, pâine, produse de patiserie, legume, fructe, mezeluri.

Măsura promoţiilor obligatorii va intra în vigoare cel târziu la începutul lunii iulie.
Deocamdată nu se ştie pe ce perioadă va fi implementată măsura promoţiilor obligatorii. În plus, preţurile vor fi controlate mai strict, ceea ce înseamnă că vor avea loc raiduri în magazine. Sistemul de monitorizare a preţurilor va intra în vigoare cel târziu la 1 iulie.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Alexandra Szentkiralyi, a declarat că detaliile ultimelor măsuri sunt în curs de elaborare, iar măsura privind promoţiile obligatorii va afecta în primul rând marile lanţuri de retail şi nu se va aplica magazinelor mici.
Alimentele s-au scumpit în martie cu 43% în Ungaria în termeni lunari.

În prezent, nu există nicio propunere pe masa guvernului pentru o nouă îngheţare a preţului la benzină, iar preţurile sunt în scădere, dar „nimic nu poate fi exclus, a afirmat şeful de cabinet al premierului maghiar Viktor Orban, Gergely Gulyas.
„Este necesar să aşteptăm să vedem cum evoluează preţurile la carburanţi“, a adăugat acesta.

Preţurile de pe piaţă erau mai mari decât în prezent când a fost introdus plafonul preţului la benzină. Potrivit ministrului, nu există o astfel de propunere, însă dacă preţurile carburanţilor vor creşte din nou, pot începe negocieri.

Privitor la inflaţie, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a afirmat că este imposibil de spus la ce nivel se va situa inflaţia la sfârşitul anului. Mai multe analize economice arată că inflaţia va fi cu 1-2-3% mai mare decât se aşteaptă guvernul, însă acesta îşi susţine deocamdată prognoza.

Ungaria are una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei, de peste 25%, aceasta erodând puternic cererea de consum şi împingând economia ţării în recesiune tehnică.
Inflaţia anuală s-a temperat pentru a doua lună consecutiv în martie, menţinându-se însă la 25,2%.

Recent, viceguvernatorul băncii centrale ungare Barnabas Virag a declarat că rata de scădere a inflaţiei se poate accelera din aprilie, dezinflaţia putând fi cu adevărat abruptă de la jumătatea anului. Inflaţia cu o singură cifră este realizabilă până la sfârşitul anului, a subliniat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#promotii #Ungaria #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA