Ucraina vrea să își vândă mari companii de stat, la prețuri mici. Cum încearcă să-i convingă pe investitori

21 Apr. 2023, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Apr. 2023, 07:58 // Actual //  bani.md

Ucraina se pregăteşte să vândă mari companii de stat, inclusiv de utilităţi şi uzine metalurgice, la preţuri mici, pentru a-şi consolida bugetul dependent de ajutoare şi pentru a pune capăt, pe de altă parte, deceniilor de practici postcomuniste de corupţie şi proastă gestionare, care au subminat economia, relatează Bloomberg.

Dacă măsura va fi aprobată de parlament, Ucraina ar putea câştiga peste 400 de milioane de dolari, în cel mai bun caz, prin vânzarea companiilor de utilităţi şi a celor siderurgice, precum şi a unui producător de îngrăşăminte şi a unui producător de insulină. Alte 190 de milioane de dolari pot veni din închirierea de terenuri agricole, a declarat Rustem Umerov, şeful Fondului Proprietăţii de Stat din Ucraina (PSFMU), într-un interviu acordat Bloomberg.

El a recunoscut că puţini oameni ar vrea să investească într-o ţară aflată în război, dar i-a îndemnat pe potenţialii investitori să se gândească la Ucraina ca la o investiţie de viitor, ce s-ar putea dovedi de 20 de ori mai profitabilă decât pare în prezent.

”Dacă nu le vindem anul acesta, anul viitor valoarea companiilor va fi doar imobiliară, iar anul următor doar terenul pe care se află” va mai putea fi valorificat, a recunoscut Umerov.

Printre companiile ce ar putea fi privatizate se numără producătorul de amoniac Odeski Priportovi Zavod, producătorul de titan United Mining şi Uzina de titan-magneziu de la Zaporojie, producătorul de insulină Indar şi producătorul de energie Centrenergo PJSC.

Astfel, Ucraina caută investitori suficient de curajoşi care pariază pe faptul că va reuşi să respingă invazia Rusiei, iar pentru aceasta are un discurs simplu: un risc ridicat poate oferi o recompensă mare, scrie Bloomberg.
”Există pieţe emergente şi există o piaţă de urgenţă, iar ca piaţă de urgenţă, noi suntem unici”, a declarat Umerov.

Oficialul, în vârstă de 41 de ani, este a opta persoană care preia conducerea Fondului Proprietăţii de Stat de când a fost răsturnat guvernul pro-rus al lui Viktor Ianukovici, în 2014. Are o sarcină dificilă. Niciunul dintre predecesorii săi nu a reuşit să atingă obiectivul de a vinde mari părţi din economia de stat. Doi au murit prin sinucidere, se pare, în timp ce un fost preşedinte este anchetat pentru acuzaţii de deturnare de fonduri, pe care le neagă, notează Bloomberg.

Invazia Rusiei a îngreunat situaţia. Aproape fiecare ucrainean a pierdut un prieten, o rudă sau o persoană cunoscută în urma violenţelor. Războiul a alungat din casele lor mai mult de un sfert din cei 40 de milioane de locuitori ai ţării şi a devastat sectoare întregi ale economiei prin distrugerea producătorilor din zonele ocupate, cum ar fi regiunea estică Donbas şi oraşul port Mariupol.

În timp ce guvernul se aşteaptă să obţină 6 miliarde de hrivne (162 de milioane de dolari) din vânzarea companiilor de stat în acest an, Umerov spune că ar putea obţine o sumă potenţial de patru ori mai mare, dacă planurile de vânzare şi de leasing vor putea merge mai departe. Acest lucru depinde de parlament, care trebuie mai întâi să aprobe legislaţia pentru a permite privatizarea companiilor mari şi închirierea terenurilor agricole deţinute de stat. Deputaţii sunt împărţiţi în două tabere – pro şi contra.

În cazul în care parlamentul nu reuşeşte să adopte legile necesare, alternativa ar fi ca statul să se orienteze către societăţi mixte cu alte companii de stat pentru a uşura povara asupra finanţelor publice, a explicat Umarov.
O altă sursă de venituri potenţiale este confiscarea companiilor din Ucraina care au legături cu Rusia, a adăugat el. Un exemplu este Sense Bank, controlată de Rusia, unul dintre cei mai mari creditori din Ucraina, pe care guvernul ar vrea să o naţionalizeze.
În ciuda obstacolelor fără precedent, Umerov a declarat că Ucraina are un alt avantaj: solidaritatea investitorilor şi aliaţilor care doresc să sprijine ţara pentru alungarea Rusiei de pe teritoriul său.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.