În trei luni, băncile și-au majorat profitul cu jumătate de miliard de lei. Din ce au făcut bani

În primul trimestru al anului 2023, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 1,3 miliarde de lei, cu 500 de milioane de lei mai mult față de perioada similară a anului 2022, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai mari câștiguri băncile le-au acumulat din venituri și dobânzi – 3,4 miliarde de lei, onorarii și comisioane 770,8 milioane de lei, diferențele de curs valutar – 335,8 milioane de lei și dividende – 4,8 milioane de lei.

În top cu cel mai mare câștig, în primele trei luni, este maib – 333,3 milioane de lei, Moldindconbank – 328,2 milioane de lei, Victoriabank – 329 milioane de lei și OTP Bank – 232,2 milioane de lei.

Celelalte șapte bănci au avut un profit ce nu a depășit 50 de milioane de lei. ProCreditBank – 49 milioane de lei, Fincombank – 45 milioane de lei, Eximbank – 29 milioane de lei și Energbank – 22,7 milioane de lei.

Cel mai mic profit l-a încasat cea mai mică bancă Eurocreditbank – 10 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: