Rusia pierde pe o piață globală: O țară mai mică decât Moldova profită de sancțiunile contra Moscovei

27 Apr. 2023, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Apr. 2023, 07:44 // Actual //  bani.md

După începutul invaziei lui Putin din Ucraina din 2022, țările occidentale au impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei, iar Rusia a pierdut piața de energie din Europa. Acum, Rolul Rusiei a scăzut în acest domeniu, iar alte state vor beneficia de acest lucru, precum Qatarul, o țară mai mică decât Banatul, și Statele Unite.

Incapacitatea Rusiei de a achiziționa module de lichefiere (care permit transformarea gazului natural în GNL) îi va împiedica ambițiile. Până în 2030, capacitatea globală de GNL va crește cu 50%, până la 671 de milioane de tone anual, iar cota de piață a Rusiei va scădea, potrivit CNBC.

Rolul Rusiei ca actor global în domeniul energiei este pe cale să se diminueze, iar SUA și Qatarul se numără printre numeroasele țări pregătite să-și umple visteria, au declarat analiștii.

„Cota globală de aprovizionare cu GNL a Rusiei va scădea aproape sigur în acest deceniu”, a declarat Henning Gloystein, director pentru energie, climă și resurse naturale la firma de consultanță Eurasia Group. El a menționat că rolul său în domeniul gazelor naturale lichefiate se diminuase chiar înainte de invazia Ucrainei de către Moscova de anul trecut.

Sancțiunile occidentale, care au rezultat din atacul vecinului său, au redus și mai mult majoritatea investițiilor străine din sectorul GNL al Rusiei. Incapacitatea Rusiei de a achiziționa module de lichefiere îi va împiedica ambițiile, a declarat directorul SP pentru Asia de Sud și Sud-Est, Zhi Xin Chong.

„În acest deceniu, va fi extrem de dificil pentru Rusia să-și extindă capacitatea de lichefiere, având în vedere sancțiunile largi care au fost impuse țării”, a spus Chong. El a adăugat că capacitatea totală a instalațiilor de GNL din Rusia de a produce gaze naturale va rămâne constantă la 37 de milioane de tone în următorii câțiva ani.

Până în 2030, capacitatea totală globală de GNL va crește cu 50%, până la 671 de milioane de tone pe an – iar ponderea Rusiei din această valoare este de așteptat să scadă la 5% de la actualul 6,7%, susține SP.

În 2021, înainte de invadarea Ucrainei, Rusia era cel mai mare exportator de gaze din lume, precum și al patrulea exportator de GNL după Australia, Qatar și SUA. Și se așteaptă ca aceste țări să umple golul de gaze lăsat de Rusia – alături de altele. „Vom vedea mult mai mult accent pe alte țări precum SUA, Mozambic și Australia”, a spus Chong.

În prima jumătate a anului 2022, SUA au depășit Qatarul și Australia pentru a deveni cel mai mare exportator de GNL din lume, potrivit Energy Information Administration. Până în 2030, Chong se așteaptă ca SUA să ocupe 25% din capacitatea globală de GNL, iar Qatarul să constituie 19%, o țară cu suprafață de numai 11.581 de kilometri pătrați, mai mică decât Banatul.

Henning din Eurasia a citat, de asemenea, SUA și Qatarul ca fiind „principalii beneficiari”, deoarece Rusia se retrage din ecosistemul GNL al lumii. „Noile proiecte și extinderi ale instalațiilor existente în SUA, precum și extinderea masivă North Field a Qatarului au fost accelerate semnificativ, pe măsură ce Europa a intrat pe piața GNL anul trecut”, a spus el.

În afară de SUA și Qatar, Marea Mediterană de Est se află și pe lista sa, deoarece regiunea este bine potrivită din punct de vedere geografic pentru a înlocui gazele rusești către țările din sudul Europei, în special Italia, Grecia și Croația.

„LNG-ul din Africa de Est, inclusiv Mozambic și eventual și Tanzania ar putea beneficia, de asemenea”, a adăugat Henning. Cu toate acestea, el a avertizat că „fereastra de oportunitate este relativ îngustă”, având în vedere eforturile Europei de a reduce consumul total de gaze prin restricțiile viitoare privind utilizarea și investițiile în surse alternative de aprovizionare internă.

Uniunea Europeană a dezvăluit un plan REPowerEU la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, cu scopul de a crește ponderea surselor regenerabile în consumul final de energie la 45% până la sfârșitul deceniului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Iun. 2026, 09:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2026, 09:40 // Actual //  Ursu Victor

Oman a informat oficialii europeni că situația din Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la normal după conflictul din regiune și că navele care tranzitează această rută strategică ar putea fi obligate să achite anumite taxe, relatează Bloomberg, citând surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit surselor, autoritățile din Oman au transmis că vor continua să respecte dreptul maritim internațional, însă analizează posibilitatea perceperii unor taxe pentru servicii precum curățarea poluării sau asistența oferită navelor în navigație. Deocamdată nu este clar dacă aceste plăți vor fi obligatorii.

În același timp, Oman studiază modul de administrare a altor rute maritime aglomerate, inclusiv Strâmtoarea Malacca, unde nu sunt percepute taxe obligatorii de tranzit.

Statele Unite, Uniunea Europeană și țările din Golful Persic urmăresc cu îngrijorare evoluția situației, existând temeri că Oman și Iran ar putea institui împreună un sistem de taxe sau tarife pentru navele care traversează Strâmtoarea Ormuz.

În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq. Potrivit Palatului Élysée, discuțiile vor viza securitatea rutelor maritime și garantarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.

Bloomberg mai scrie că Iranul a transmis administrației americane că nu intenționează să perceapă taxe, prime de asigurare sau alte plăți pentru navele aflate în tranzit. Totuși, în cadrul negocierilor de pace cu Washingtonul, Teheranul insistă ca, pe viitor, gestionarea traficului maritim din Strâmtoarea Ormuz să fie realizată împreună cu Oman.

În această săptămână, Oman a transmis mesaje contradictorii. Marți, Muscatul a anunțat, într-o declarație comună cu Iranul, că cele două state vor discuta administrarea strâmtorii și costurile aferente. Două zile mai târziu însă, Oman a semnat o declarație comună cu Statele Unite și Consiliul de Cooperare al Golfului, prin care sunt respinse orice taxe, tarife sau tentative de control asupra tranzitului prin Ormuz.

Secretarul de stat american Marco Rubio a salutat această poziție, declarând că reprezintă „o veste bună”. Cu toate acestea, oficialii din Oman le-au transmis partenerilor europeni că sunt supuși unor presiuni din partea Iranului.

Un alt punct sensibil al negocierilor îl reprezintă solicitarea Iranului ca navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să obțină asigurări prin intermediul autorităților iraniene. Teheranul a precizat că aceste polițe vor fi gratuite doar în următoarele 60 de zile, iar ulterior regimul lor ar putea fi modificat.

Menținerea libertății de navigație și evitarea introducerii unor taxe de tranzit reprezintă una dintre principalele condiții impuse de Washington în negocierile pentru un acord de pace permanent cu Iranul, după aproape patru luni de conflict.