India, placa turnantă a petrolului rusesc. Embargoul îi permite să cumpere la prețuri mici și să revândă scump

Operațiunea aduce a scamatorie. De la izbucnirea războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, India a importat masiv țiței rusesc la preț scăzut, l-a rafinat, apoi a revândut occidentalilor la prețul pieții cota pe care nu o consumă, eludând astfel sancțunile. Motorina și kerosenul livrate nu mai sunt rusești, ci indiene, iar produsele rafinate nu se consideră a proveni din Rusia, potrivit unei analize Le Monde preluată de Rador.

Oamenii de afaceri indieni au pus astfel pe picioare un comerț foarte profitabil, livrând indirect petrol rusesc în Europa și Statele Unite, țări care au impus embargo după invadarea Ucrainei.

Într-un singur an, India a devenit al doilea cel mai mare cumpărător de țiței rusesc din lume, după China. Comenzile sale au crescut de douăzeci și două de ori în anul 2022, potrivit Moscovei, iar un studiu al companiei Vortexa precizează că în martie 2023, India importa 1,64 milioane de barili pe zi.

Rusia este acum cel mai mare furnizor al Indiei, reprezentând aproximativ 40% din toate importurile de țiței de pe subcontinent, comparativ cu 1% înainte de războiul din Ucraina. Aceste comenzi depășesc achizițiile combinate din Irak și Arabia Saudită, cei doi furnizori tradiționali ai Indiei.

Două companii private împart jumătate din profit: Reliance Industries – conglomeratul indian aparținând lui Mukesh Ambani, cel mai bogat om din Asia, apropiat al puterii – și Nayara Energy, o companie indo-rusă. Ele au achiziționat împreună 45% din tot petrolul rusesc importat de India de la invazia Ucrainei. Ambele companii operează în Golful Kutch, statul Gujarat, fostul bastion al premierului Narendra Modi.

Reliance procesează țițeiul rusesc la Jamnagar, considerat a fi cea mai mare rafinărie din lume. Nayara s-a stabilit alături, în Vadinar. Alți cumpărători sunt giganții din sectorul public IndianOil Corporation, Bharat Petroleum și Hindustan Petroleum.

Cea mai mare parte a petrolului este vândută pe piața internă și a permis regimului de la New Delhi să reducă inflația și să limiteze creșterea prețurilor la pompă. Miza este considerabilă. India, al treilea consumator de țiței din lume după Statele Unite și China, importă peste 85% din nevoile sale. Aducând petrol rusesc, țara a economisit 3,6 miliarde de dolari (3,3 miliarde de euro) în cele zece luni de la începutul războiului. Informația a fost furnizată Parlamentului de Shivkumar Udasi, un deputat indian din partidul de guvernământ Bharatiya Janata, în decembrie 2022.

Astfel poate fi înțeleasă obstinația guvernului indian de a menține o poziție neutră față de Rusia în conflictul cu Ucraina. Modi a refuzat constant să condamne invazia Ucrainei și să numească agresorul. Rezistând presiunilor din partea partenerilor occidentali, premierul indian a ales să-și întărească legăturile comerciale cu Rusia, aliatul istoric al țării sale și principalul furnizor de arme.

Și tot astfel poate fi înțeleasă și toleranța occidentalilor. Washingtonul, de exemplu, în ciuda opoziției sale acerbe față de Rusia, a lăsat să se înțeleagă că Statele Unite sunt „de acord cu abordarea Indiei” față de petrolul rusesc.

Până acum, India a importat țiței rusesc la un preț cu mult sub prețul-plafon de 60 de dolari pe baril, stabilit de țările G7 în decembrie 2022. Țările care cumpără sub această sumă sunt supuse sancțiunilor. Aflat în vizită la Washington pe 15 aprilie pentru o întâlnire a Fondului Monetar Internațional, ministrul indian de finanțe Nirmala Sitharaman a avertizat că țara sa va continua să importe petrol rusesc peste acest plafon, dacă va fi necesar.

India nu are nicio intenție de a-și reduce achizițiile. În martie, gigantul petrolier rus Rosneft a anunțat un contract cu IndianOil prin care „cresc semnificativ” livrările de petrol rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru New Delhi, justificarea este simplă: țările din Sud nu ar trebui să plătească consecințele războiului din Europa. „Avem o populație numeroasă, așa că trebuie să luăm în considerare prețurile care sunt accesibile pentru noi. (…) Este un element important pentru economia noastră. Cred că ar trebui să privim lucrurile cu mai multă umanitate și sper că intenția [liderilor G7] este să nu dăuneze economiilor care nu au nimic de-a face cu războiul”, a spus ministrul Sitharaman.

Ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, teoretizase deja poziția guvernului său în timpul unei vizite la Moscova, în noiembrie 2022: „În calitate de al treilea consumator de petrol și gaze din lume, ale cărui niveluri de venituri nu sunt foarte mari, avem obligația fundamentală de a ne asigura că [avem] cel mai bun acces posibil, în condițiile cele mai avantajoase, pe piețele internaționale”.

India este invidiată și imitată. Pakistanul vecin, care se confruntă cu o criză economică, financiară și energetică majoră, a plasat prima comandă de țiței rusesc la preț redus în cadrul unui acord încheiat în aprilie între Islamabad și Moscova. Ministrul pakistanez al petrolului, Musadik Malik, a declarat că transportul ar urma să sosească în portul Karachi în luna mai. Islamabadul speră să importe în jur de 100.000 de barili pe zi.

#petrol #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.