Cine pune bețe în roate celui mai mare pod din lume?

02 Mai 2023, 06:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2023, 06:32 // Actual //  bani.md

Podul peste Strâmtoarea Messina care să lege Sicilia de partea continentală este pus sub semnul întrebării de două fracțiuni, care îl consideră un pericol: ecologiștii, preocupați de efectele nocive asupra vieții naturale, și organizațiile mafiote din cele două regiuni ce ar urma să fie legate de pod: Calabria și Sicilia, din Italia, scrie CNN.

Visul privind construcția unui pod care să lege partea continentală de Sicilia prin Strâmtoarea Messina datează din epoca romană, când consulul Metellus a îmbinat butoaie și scânduri pentru aduce 100 de elefanți din Cartagina la Roma, în anul 252 î.Hr. De atunci, felurite planuri, inclusiv ideea cu viață scurtă a unui tunel, au fost propuse și abandonate. Dacă proiectul s-ar concretiza, podul peste Strâmtoarea Messina ar avea 3,2 kilometri, ceea ce l-ar face cel mai lung pod suspendat din lume.

Uriașul proiect ingineresc este mai aproape de realizare ca niciodată: guvernul Giorgia Meloni a adoptat luna trecută un decret în acest sens, după ce ministrul transporturilor Matteo Salvini a resuscitat proiectul abandonat după căderea guvernului lui Silvio Berlusconi. Proiectul ar putea întâmpina însă obstacole, unul dintre ele chiar din partea mafiei: în sudul Italiei operează două mari sindicate ale crimei organizate, ‘Ndrangheta calabreză și Cosa Nostra siciliană, iar ambele excelează în ceea ce privește infiltrarea în proiectele de construcții.

De ce se opun ecologiștii?

Potrivit CNN, ecologiștii consideră că Podul Messina ar fi devastator pentru fauna sălbatică. Grupul Legambiente susține că rutele de migrație dintre Africa și Europa ar urma să fie perturbate. Un purtător de cuvânt al asociației a declarat: „În strâmtoarea Messina, un loc foarte important de tranzit pentru păsări și mamifere marine, este una dintre cele mai mari concentrații de biodiversitate din lume”. Fondul Mondial pentru Natură Sălbatică amintește că „Întreaga zonă a Strâmtorii Messina este o arie protejată conform Directivei UE Habitate”. Mai mult, în 2006, atunci când s-a discutat oportunitatea demarării construcției, WWF era gata să meargă în instanță pentru a opri proiectul, dat fiind că ar fi încălcat ariile protejate ale Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, sunt și provocări de natură geofizică. Zona este foarte activă seismic. În 1908 a avut loc un cutremur de 7,1, care a ucis 100.000 de oameni și care a generat un tsunami devastator pentru zonele de coastă de pe malurile Calabriei și ale Siciliei. În plus, marea este foarte agitată de-a lungul acestui canal ce leagă două mări: Tireniană și Ionică. Se formează curenți foarte puternici, dar și vârtejuri, iar vântul este deseori foarte puternic. Direcția curenților se schimbă la fiecare șase ore, ceea ce face din Strâmtoarea Messina o provocare pentru ambarcațiuni.

Mafia încearcă să se infitreze

Podul Messina mai are un potențial dușman: mafia. Două mari organizații, ‘Ndrangheta din Calabria și Cosa Nostra din Sicilia, sunt cunoscute pentru abilitățile de a se infiltra în proiecte majore de construcție. Sunt voci care atrag atenția că există riscul ca transportul și aprovizionarea să intre sub controlul organizațiilor mafiote, care ar putea chiar să ceară taxe de protecție, relatează CNN.

Ministrul Transporturilor, Matteo Salvini, a declarat: „Nu mă tem de infiltrarea criminală. Vom putea garanta că cele mai bune companii italiene, europene și globale lucrează acolo. Vor exista organisme de supraveghere care vor vedea fiecare euro investit în pod.”

Caracteristicile Podului

Dacă s-ar construi până la urmă, conform proiectului din 2006, Podul peste Strâmtoarea Messina s-ar întinde pe două mile (3,2 kilometri) și ar fi cel mai lung pod suspendat din lume.

Podul ar urma să aibă trei benzi pe sens: două pentru trafic și una pentru urgență, iar liniile de tren ar urma să fie în mijloc. Conform planului actual, 6.000 de mașini și camioane ar putea trece în fiecare oră și 200 de trenuri ar putea traversa în fiecare zi.

Costul proiectului ar fi de 11,25 de miliarde de euro, dintre care 4,5 miliarde, numai pentru pod și 6,75 de miliarde de euro, pentru infrastructura care să îl susțină.
Planul inițial al WeBuild prevede ca podeaua podului să reziste la vânturi de până la 300 de kilometri pe oră și ar putea rămâne deschis traficului chiar și la vânturi de până la 150 de kilometri pe oră.

Podul ar urma să fie construit astfel încât să reziste unui cutremur de magnitudine 7,5 pe Richter, deci mai puternic decât cel din 1908.
Navigația pe canal nu ar fi împiedicată, susține compania. Podul ar urma să fie la aproximativ 74 de metri deasupra nivelului mării și ar permite un canal de navigație de 600 de metri. Atât vasele de marfă, cât și cele de croazieră ar putea să treacă pe sub pod.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

16 Feb. 2026, 11:36
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
16 Feb. 2026, 11:36 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor fizice arată o diferență regională clară în Europa. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică cele mai ridicate rate, de regulă între 45% și 60%. La polul opus se află mai multe state din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, potrivit unei analize realizate de către Euronews.

Potrivit datelor pentru 2026, cota maximă variază între 10% în România și Bulgaria și 60,5% în Danemarca. Media pentru cele 35 de state europene analizate este de 38,5%.

Cu o cotă maximă de 12%, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 35, fiind depășită doar de Bulgaria și România cu 10%. În regiune, Ucraina are o cotă maximă de 19,5%, iar Georgia – 20%, ambele peste nivelul moldovenesc, dar mult sub media europeană, care constituie 38,5%.

Modelul fiscal diferă puternic între regiuni. Țările nordice și vest-europene au cele mai mari cote marginale, adesea peste 50%. Există și excepții, precum Norvegia, unde nivelul este puțin sub 40%. În schimb, majoritatea economiilor est-europene din afara UE mențin cote reduse. Turcia face notă distinctă, cu aproximativ 41%, apropiindu-se mai mult de regimurile fiscale din UE. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în Balcani, ratele tind să fie mai mici, iar în unele state sistemele de tip „cotă unică” contribuie la menținerea unor niveluri scăzute.

Cotele nu sunt însă fixe și se modifică în funcție de politicile guvernamentale. În ultimul an, mai multe țări și-au ajustat nivelurile. Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile foarte mari, majorând cota maximă de la 55,6% la 60,5%. Estonia a crescut impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a adăugat două noi tranșe, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.

În pofida dezbaterilor privind echitatea fiscală, percepția publică rămâne rezervată. În 2025, doar unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, în timp ce 51% apreciau că acest lucru se întâmplă „într-o oarecare măsură”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!