Turcii au „cotropit” Republica Moldova! Cei mai mulți muncitori vin din țara sultanului Erdogan

În data de 26 aprilie în Republica Moldova se aflau 3 456 de cetăţeni străini, care dețineau permis de ședere valabil în scop de muncă, arată datele Inspectoratului General pentru Migrațiune furnizate pentru BANI.MD.

Pe țări, cei mai mulți migranți, care lucrează în Republica Moldova, provin din Turcia – 706, Ucraina – 435, Federația Rusă – 250, România – 112, Azerbaidjan – 99, Bangladesh – 60 și alte state 771.

Totodată, la sfârșitul lunii aprilie 55 de cetățeni din Italia a făcut investiții în Republica Moldova, Federația Rusă – 10, România – 9, Republica Arabă – 8, Egipt – 7 și alte țări – 147.

Ca și muncitori detașați, ce i mai mulți sunt din România – 54, Turcia – 53, Ucraina – 17, China – 15 și Italia – 12.

În proiecte investiționale, cei mai mulți angajați provin din România – 24, SUA – 18, Turcia – 14, Grecia – 6 și Italia – 5.

În domeniul IT cei mai mulți muncitori sunt din Federația Rusă – 39, Ucraina – 23, România – 17 și Germania – 8.

În domeniul sportului, fotbal, cei mai mulți sunt din Nigeria – 10, Gabon – 8, Brazilia – 8, Ucraina – 8 și Camerun – 6.

În funcție de conducere, cei mai mulți angajați sunt din Ucraina – 15, Turcia – 12, Italia – 10, România – 10 și Federația Rusă – 9.

În capitalul acționar în companiile din Republica Moldova, cei mai muți investitori sunt din Italia – 2, Israel – 2, Turcia – 2, Ucraina -1, Grecia – 1, Azerbaidjan – 1 și Liban – 1.

Criză de forță de muncă în Republica Moldova

Agenții economici moldoveni recunosc că printre principalele probleme cu care se confruntă este lipsa personalului calificat cu experiență, numărul redus de solicitanţi și imposibilitatea de a oferi salariul necesar. Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din punctul de vedere al ofertei forței de muncă, impactul imigrației asupra salariilor și ocupării depinde de faptul dacă abilitățile migranților completează sau substituie abilitățile forței de muncă locale. Atunci când imigranții substituie forța de muncă locală, se poate de așteaptat ca imigrația să crească concurența pentru locurile de muncă existente și să reducă salariile. Dacă însă abilitățile migranților sunt complementare competențelor lucrătorilor băștinași, drept rezultat al sinergiei poate crește productivitatea, conducând la majorarea salariilor

A fost modificată legislația pentru angajarea străinilor, dar nu suficient

În anul 2020, autoritățile au modificat legislația cu privire la angajarea străinilor în Republica Moldova. A fost exclusă obligativitatea autentificării notariale a spațiului locativ în procesul de documentare a lucrătorilor străini. De asemenea, angajatorul nu este obligat să achite străinilor un salariu mediu prognozat pe economie, așa cum prevede, în prezent legislația. În conformitate cu modificările prevăzute, cetățeanul străin va prezenta pentru acordarea dreptului de ședere în scop de muncă copia contractului individual de muncă.

A fost exclus din legislație și alineatul care reglementează modalitatea de documentare a străinilor în scop de muncă în baza Listei ocupațiilor prioritare, aprobată de Guvern.

De asemenea, persoana juridică ce va prezenta intenționat acte incorecte sau neautentice autorității competente pentru străini pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă cetățenilor străini aflați provizoriu în Republica Moldova va fi sancționată cu amendă de până la 7 500 de lei.

Unii angajatori în continuare sunt de părere că procesul de angajare a lucrătorilor străini este complicat și cer liberalizarea suplimentară a condițiilor (durata mai mare a permiselor de ședere, excluderea unor obligații ale angajatorilor, extinderea admiterii și asupra lucrătorilor necalificați).

#munictori #Turcia #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Victimele practicilor anticoncurențiale ar putea obține mai ușor despăgubiri în instanță și nu vor mai achita taxa de stat pentru a-și apăra drepturile. Un proiect de lege elaborat de Consiliul Concurenței și promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării introduce, pentru prima dată, un mecanism detaliat prin care persoanele și companiile afectate de înțelegeri ilegale între firme sau de abuzul de poziție dominantă vor putea solicita repararea integrală a prejudiciilor.

Potrivit notei informative, în prezent legislația Republicii Moldova prevede doar în linii generale posibilitatea de a cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, fără a stabili proceduri clare. Din acest motiv, consumatorii și întreprinderile întâmpină dificultăți în recuperarea prejudiciilor, mai ales în cazurile complexe, când probele se află în posesia companiilor investigate sau a autorității de concurență. Autorii proiectului susțin că noile reguli vor facilita accesul la justiție și vor alinia legislația națională la standardele Uniunii Europene.

Proiectul prevede că orice persoană fizică sau juridică va putea solicita despăgubiri integrale, indiferent dacă a avut sau nu o relație contractuală directă cu întreprinderea care a încălcat legea. Despăgubirea va putea include prejudiciul efectiv, profitul pierdut și dobânda aferentă. Toate cererile vor fi examinate de Curtea de Apel Centru, iar reclamanții vor fi scutiți de plata taxei de stat.

O altă prevedere importantă stabilește că persoanele prejudiciate vor avea la dispoziție cinci ani pentru a cere despăgubiri, termen care începe să curgă din momentul în care acestea află despre încălcare, prejudiciul suferit și autorul faptei.

În cazul înțelegerilor de tip cartel, instanțele vor porni de la prezumția că aceste practici au dus la o creștere a prețurilor de aproximativ 20%. Companiile vizate vor putea răsturna această prezumție doar dacă vor demonstra, cu probe, că majorarea prețurilor nu s-a produs sau a fost diferită.

Proiectul introduce și sancțiuni pentru cei care încearcă să împiedice desfășurarea procesului. Persoanele fizice care refuză să prezinte probe, distrug documente sau încalcă regulile de confidențialitate riscă amenzi cuprinse între 1 000 și 500 000 de lei, iar întreprinderile pot fi sancționate cu amenzi între 0,1% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul precedent.