Fostul administrator de la Transgaz din Republica Moldova, pus șef pe bani la Nuclearelectrica

Operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) din România, are, începând de astăzi, un nou director financiar, Dan Niculaie-Faranga, care în ultimii ani a administrat activitatea subsidiarelor Transgaz din Republica Moldova.

Interesant este că în tot în această perioadă, Nuclearelectrica a scos la concurs și postul de director economic al Sucursalei de la Cernavodă, care operează centrala nucleară.

Faranga are un mandat de 4 ani și a fost numit printr-o decizie a Consiliului de Administrație.

Societatea susține că numirea s-a realizat că urmare a derulării procedurii de selecție în conformitate cu prevederile OUG 109/2011, asistată de un expert independent.

Dan Niculaie-Faranga are o experiență de 20 de ani în poziții de management în domeniul financiar, în industrii precum servicii financiare, dezvoltări imobilare, consultanță, fuziuni și achiziții, precum și în domeniul energetic.

În ultimii 9 ani a contribuit la structurarea și derularea unor finanțări pentru proiectele de investiții, fuziuni și achiziții ale operatorului de trasport gaze Transgaz și a administrat activitatea subsidiarelor Transgaz din Republica Moldova.

Nuclearelectrica (SNN) a raportat un profit net de 2,729 miliarde lei pe 2022, în creștere cu peste 163% față de anul anterior. Veniturile din exploatare ale companiei s-au dublat, de la 3,2 la 6,5 miliarde lei, în condițiile unei ușoare scăderi a producției, de la 10,37 la 10,2 GWh.

Prețul mediu de vânzare al energiei realizat de Nuclearelectrica s-a ridicat la peste 600 lei/MWh anul trecut, față de 284,289 lei/MWh în 2021. SNN a plătit peste 1 miliard de lei anul trecut ca supraimpozit pe veniturile din producția de electricitate.

Din luna mai, Republica Moldova a renunțat la achiziția curentului de la Nuclearelctrica orientându-se la energia din Ucraina. Cota energiei de la Nuclearelctrica era de 5% din necesarul de lumină al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nuclearelectrica #sef #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.