Fostul administrator de la Transgaz din Republica Moldova, pus șef pe bani la Nuclearelectrica

Operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) din România, are, începând de astăzi, un nou director financiar, Dan Niculaie-Faranga, care în ultimii ani a administrat activitatea subsidiarelor Transgaz din Republica Moldova.

Interesant este că în tot în această perioadă, Nuclearelectrica a scos la concurs și postul de director economic al Sucursalei de la Cernavodă, care operează centrala nucleară.

Faranga are un mandat de 4 ani și a fost numit printr-o decizie a Consiliului de Administrație.

Societatea susține că numirea s-a realizat că urmare a derulării procedurii de selecție în conformitate cu prevederile OUG 109/2011, asistată de un expert independent.

Dan Niculaie-Faranga are o experiență de 20 de ani în poziții de management în domeniul financiar, în industrii precum servicii financiare, dezvoltări imobilare, consultanță, fuziuni și achiziții, precum și în domeniul energetic.

În ultimii 9 ani a contribuit la structurarea și derularea unor finanțări pentru proiectele de investiții, fuziuni și achiziții ale operatorului de trasport gaze Transgaz și a administrat activitatea subsidiarelor Transgaz din Republica Moldova.

Nuclearelectrica (SNN) a raportat un profit net de 2,729 miliarde lei pe 2022, în creștere cu peste 163% față de anul anterior. Veniturile din exploatare ale companiei s-au dublat, de la 3,2 la 6,5 miliarde lei, în condițiile unei ușoare scăderi a producției, de la 10,37 la 10,2 GWh.

Prețul mediu de vânzare al energiei realizat de Nuclearelectrica s-a ridicat la peste 600 lei/MWh anul trecut, față de 284,289 lei/MWh în 2021. SNN a plătit peste 1 miliard de lei anul trecut ca supraimpozit pe veniturile din producția de electricitate.

Din luna mai, Republica Moldova a renunțat la achiziția curentului de la Nuclearelctrica orientându-se la energia din Ucraina. Cota energiei de la Nuclearelctrica era de 5% din necesarul de lumină al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nuclearelectrica #sef #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.