Plan revoluționar la Calea Ferată! Gata cu viteza melcului, iar peste zece ani începem tranziția la ecartament UE

Calea Ferată are nevoie urgent de investiții pentru reabilitarea infrastructurii or, de altfel, peste câțiva ani aceasta va dispărea și nu va avea cine să circule susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

Potrivit directorului CFM, în prezent este reabilitat sectorul de calea ferată de la Giurgiulești la Basarabeasca (230 km). „Un proiect foarte ambițios este reabilitarea coridorului de la Vălcineț, Otaci, Ocnița, Căinari. Am obținut toată finanțarea necesară, deja am lansat licitația pentru procurarea materialelor. Purtăm cu Ukrzaliznița (operatorul feroviar din Ucraina n.r), deoarece în situație de război nu poți aștepta oferte foarte multe. Se explică prin faptul că Ucraina nu are legături feroviare cu Rusia și Belarus, respectiv toate materiile pot fi luate doar din țara vecină”.

Referindu-se le costurile de reabilitare, pentru proiectul de la sud (Tighina – Basarabeasca) costul este de 113 milioane de euro. „Proiectul de la nord la sud costă 135 milioane, iar dacă am lua și celelalte linii din țară s-ar mai adăuga încă o sută de milioane de euro. Aceste lucrări ne-ar oferi un răgaz de zece că să e pregătim pentru trecerea la ecartamentul european”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Oleg Tofilat afirmă, în podcastul de la Europa Liberă, că până la tranziția la ecartament european, Republica Moldova trebuie să asigure investiții importante în sectorul feroviar, estimate, pentru următorii doi-patru ani, la circa 1 miliard de euro.

Acestea ne-ar da un răgaz de circa zece ani, spune Tofilat, pentru ca să ne pregătim de trecerea la ecartamentul european, acesta fiind unul dintre „obiectivele esențiale în integrarea noastră în landșaftul logistic european.”

Oleg Tofilat mai spune că în zece ani trebuie regândit întreg sistemul feroviar moldovean și să fie realizate numeroase studii de fezabilitate, geologice și topografice, în situația în care rețeaua actuală moldovenească nu va putea suporta vitezele medii de 180 km/h.

În prezent, CFM are nevoie de 1000 de vagoane cerealiere – 70 milioane de euro, 3 000 – 4 000 – 350 milioane de euro și 25-30 de locomotive de manevră.

#CFM #investii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.