Germania se rupe definitiv de Rusia. Cancelarul Scholz anunță sfârșitul lui Putin

18 Mai 2023, 07:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2023, 07:36 // Actual //  bani.md

După ce Angela Merkel, timp de 16 ani, a încurajat o relație apropiată cu Putin și o dependență îngrijorătoare a Germaniei de energia din Rusia, iată că acum Berlinul se rupe definitiv de Moscova.

Astfel, cancelarul Olaf Scholz a declarat că zilele ”imperialismului” președintelui Putin sunt numărate, iar războiul din Ucraina nu se va încheia cu victoria acestuia.
Într-un discurs ținut la summitul Consiliului Europei de la Reykjavik, Islanda, Scholz a subliniat sprijinul guvernului german pentru Ucraina, care a anunțat recent un ajutor militar record în valoare de aproape 3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

„La un moment dat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia”, a spus Scholz într-un discurs la un summit rar al Consiliului Europei de la Reykjavik. „Și un lucru este cert: nu se va încheia cu o victorie a imperialismului lui Putin”, a spus Scholz delegaților în timpul ceremoniei de deschidere a reuniunii. „Pentru că vom continua să sprijinim Ucraina până când se va ajunge la o pace dreaptă”.

Comentariile lui Scholz nu au făcut un apel total la schimbarea regimului lui Putin, un termen controversat folosit de președintele american Joe Biden, după o lună de război, când a spus: ”Pentru numele lui Dumnezeu, acest om (Putin) nu poate să mai rămână la putere”.

Declarațiile lui Scholz sunt semnificative în contextul actual al conflictului din Ucraina. Ele coincid cu o potențială contraofensivă ucraineană și vin la o lună după vizita președintelui francez Emmanuel Macron în China.

Scholz, care este cunoscut pentru abordarea sa prudentă, conduce o țară cu o relație complicată cu Rusia, în parte datorită moștenirii fostei Germanii de Est comuniste – în esență un stat vasal al Uniunii Sovietice.

Această precauție a atras uneori critici aspre atât din partea aliaților occidentali, cât și din partea Ucrainei, care s-au plâns că deciziile cheie privind furnizarea de arme durează uneori prea mult.

Fostul cancelar Gerhard Schroeder, ca și Scholz, un social-democrat, și-a adâncit legăturile cu Moscova la începutul secolului – lansând controversatul gazoduct Nord Stream care leagă Rusia direct de Germania și ocolind țările de tranzit din estul Europei, inclusiv Ucraina.

În timp ce Schroeder l-a numit pe Putin prietenul său personal și „democrat fără cusur”, succesorul său, Angela Merkel, a cultivat o relație mai îndepărtată și mai pragmatică cu șeful Kremlinului.
Summitul din capitala Islandei este prima întâlnire de aici a liderilor Consiliului Europei în aproape 20 de ani, iar acesta urmărește o reorientare după eliminarea Rusiei din acest organism, la 26 de ani de la aderarea ei în 1996.

În discursul său de la Reykjavik, Scholz a spus că Consiliul va cere „răspundere pentru pagubele enorme pe care Rusia le provoacă Ucrainei zi de zi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.