Republica Moldova nu mai este dependentă de gazele din Rusia, declară premierul Dorin Recean

18 Mai 2023, 14:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2023, 14:40 // Actual //  bani.md

Premierul moldovean, Dorin Recean, a afirmat că republica nu mai este dependentă de gazul rusesc. Republica Moldova a reușit să nu mai consume combustibil din Rusia pentru că s-a conectat la rețeaua energetică europeană.

„Dacă (anterior) 100% din resursele energetice consumate de Republica Moldova erau din Rusia, acum republica poate face față fără aprovizionarea cu gaze şi fără electricitatea din Federația Rusă. Republica Moldova nu mai consumă gaze ruseşti. Este integrată în rețeaua energetică europeană atât din punct de vedere tehnic, cât și comercial”, le-a declarat Recean reporterilor.

Țara se află în starea de urgență, care a fost declarată, între altele, din cauza crizei energetice, care a apărut pe fondul problemelor cu deficitul de gaze și a creșterii bruşte a prețurilor la combustibili. Din decembrie 2022, compania Moldovagaz primește gaze din două surse – de la întreprinderea de stat Energocom și de la Gazprom din Rusia. Gazul rusesc este transportat în Transnistria, în timp ce restul Republicii Moldova utilizează gaze din rezervele acumulate (peste 200 de milioane de metri cubi).

Guvernul a raportat anterior că țara nu are propriile spații de depozitare, astfel că rezervele de gaze moldovenești sunt stocate în Ucraina și în România. În luna octombrie 2021, autoritățile moldovenești au convenit cu Gazprom să prelungească contractul privind furnizarea de gaze către republică. Holdingul rusesc Gazprom a precizat că își rezervă dreptul de a sista livrările de combustibil către Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.