Teama de recesiune şi de anemie în economiile mari ţine cotaţiile petrolului jos

22 Mai 2023, 04:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mai 2023, 04:54 // Actual //  bani.md

Liderii celor mai industrializate naţiuni occidentale spun că pla­nul lor de a forţa Rusia să ali­men­teze piaţa mondială cu petrol, dar în limitele de preţ impuse de ei, funcţionează, în pofida dubiilor care-l încon­ju­rau acum un an: ţiţeiul curge, iar veniturile Mos­covei scad. Menţinerea petrolului rusesc pe piaţă este importantă pentru a ţine preţurile jos.

Cotaţiile Brentului, referinţa interna­ţio­na­lă, sunt la aproape jumătate din cât erau în ur­mă cu un an, când războiul economic dintre Rusia pe de o parte, şi UE şi SUA pe de cea­lal­tă arunca Europa în cea mai severă criză a energiei din ultimele decenii. Preţurile au scăzut cu toate că ţările OPEC, aliate cu Rusia, au încercat să profite de criză pentru a le ma­jora limitând producţia. De asemenea, gazele naturale de pe piaţa europeană au atins săptă­mâna trecută cele mai mici cote din ultimii doi ani, cam de când Rusia a început să şantajeze Europa cu livrările de combustibil.

Astfel, pare că astrele s-au aliniat pentru ca ţările din UE să poată depăşi o criză a e­nergiei care s-a transformat într-o criză a costului vieţii. Dar vor rămâne aşa? Şi se vor vedea preţurile mai mici în facturile la e­nergie? În ceea ce priveşte cotaţiile petrolului, aces­tea sunt influenţate de ce­rere, care depinde de mersul economiilor con­su­matoare, de ofertă, unde forţa dominantă este OPEC (organziaţie de tip cartel din care fac parte 13 state, printre care Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Venezuela, Iran, Irak, Nigeria şi Libia, multe ostile Occi­dentului) şi de optimismul sau pesimismul traderilor.

Analiştii spun că preţurile din facturile populaţiei nu se vor reduce prea curând deoarece în majoritatea statelor preţurile energiei sunt plafonate pe anumite perioade. Apoi, preţurile actuale din facturi, deşi plafonate, includ subvenţiile de la guverne, dar guvernele, mai devreme sau mai târziu, vor renunţa la schemele de sprijin.

Spre exemplu, cotaţiile au scă­zut săptămâna trecută din cauza unor date economice mai sla­be decât s-a anticipat refe­ritoare la China şi SUA şi în pofida avertismentelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie că va creş­te cererea în timp ce o cri­ză în aprovizionare este imi­nentă. De asemenea, pre­ţurile au scăzut timp de patru săptămâni, făcând inutile efor­turile OPEC şi ale Rusiei de a le in­fluenţa prin restrângerea exporturilor.

Temerile privind încetinirea economiilor marilor consumatori, şi deci a consumului, au umbrit impactul prognozelor privind cererea. Însă, după cum scrie Oilprice.com, anul încă nu a trecut. Prin urmare, preţurile sunt influ­enţate de un mix de geopolitică, economie şi aşteptări, toate acestea presupunând multă incertitudine. Într-un astfel de mediu, progno­zele exacte ţin mai mult de noroc.

Când cartelul a anunţat reducerea livrări­lor, aproape toate băncile cu departament de analiză a pieţei materiilor prime s-au grăbit să-şi modifice prognozele, aşteptându-se ca pre­ţurile să sară considerabil în sus. Nu au sărit deoarece între timp au crescut aşteptările că ce­rerea va fi slabă: economia chineză nu-şi poa­te lua avânt, cea a SUA este pândită de re­cesiune, care s-a instalat deja în anumite sec­toare şi industrii, în economiile mari creşterile de dobânzi frânează consumul. Sunt aşteptări cu baze solide. Însă prognozele şi temerile care le iau numai pe acestea în calcul sunt riscante deoarece cererea adiţională poate foarte bine veni de la economiile emergente.

Această cerere se va lovi de oferta limitată în chiar a doua jumătate a acestui an, scriu analiştii de la ING. În plus, există posibilitatea ca OPEC să reducă şi mai mult livrările. Prin urmare, ING se aşteaptă ca până la sfârşitul anului preţurile petrolului să crească. Com­monwealth Bank of Australia anticipează că preţurile vor atinge curând pragul de jos, unde nu vor sta mult mai ales dacă economia Chinei îşi revine. Chiar dacă liderii G7 asigură că funcţionează planul lor de a impune o limită superioară de preţ de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc şi de 100 de dolari pe baril pentru motorina rusească, traderii spun că preţurile reduse de acum reflectă şi faptul că cumpărători din afara OCDE profită de limită pentru a forţa discounturi şi a face achiziţii mai ieftine, notează Financial Times.

Deocamdată, şansele ca preţurile să coboare sub 30 de euro, unde erau înainte de criză, sunt foarte mici, acest nivel fiind considerat de traderi un prag care reflectă situaţia ofertei şi cererii, aceasta fiind de ceva vreme slabă. Săptămâna trecută a fost a şaptea la rând de scădere a cotaţiilor. Preţurile vor depinde în continuare şi de vreme.

Apoi, Rusia a învăţat să ocolească bariere­le occidentale. Totuşi, nu poate fi neglijat fap­tul că plafonările au avut efect pe toată piaţa. De când acestea au fost introduse, în decem­brie, Brentul s-a ieftinit cu 10%. Cât despre preţurile gazelor naturale, pe piaţa europeană acestea se stabilizează.Săptămâna trecută, cotaţiile au oscilat între 30 şi 35 euro pe MWh, o nimica toată dacă sunt comparate cu maximul istoric de 340 de euro pe MWh atins în august 2022.

Deocamdată, şansele ca preţurile să coboare sub 30 de euro, unde erau înainte de criză, sunt foarte mici, acest nivel fiind considerat de traderi un prag care reflectă situaţia ofertei şi cererii, aceasta fiind de ceva vreme slabă, scrie Bloomberg. Săptămâna trecută a fost a şaptea la rând de scădere a cotaţiilor.

Preţurile vor depinde în continuare şi de vreme. Cum în Europa vine vara, preţurile gazelor pot creşte pe măsură ce europenii se vor folosi tot mai mult de aparatele de aer condiţionat, mărind consumul de energie, iar seceta, dacă va continua, va afecta producţia de hidroenergie. Consumul industrial rămâne, însă, anemic. Preţurile mici reflectă şi catităţile mari de gaze din depozitele traderilor. Analiştii şi traderii sunt prudenţi în a face predicţii deoarece piaţa este într-un echilibru precar. Acestea sunt preţurile engros. Analiştii, precum cei de la think-tank-ul european Ember, spun că preţurile din facturile populaţiei nu se vor reduce prea curând deoarece în majoritatea statelor preţurile energiei sunt plafonate pe anumite perioade. Apoi, preţurile actuale din facturi, deşi plafonate, includ subvenţiile de la guverne, dar guvernele, mai devreme sau mai târziu, vor renunţa la schemele de sprijin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!